Animalele din Berevoești, în România Evului Mediu. 2016, Uniunea Europeană

sclavi

Nu poți fi decât siderat. Brusc vezi negru în fața ochilor și îți pui întrebarea: Oare chiar am fost cu toții în carul răsturnat la Caracal, timp de 26 de ani?

Jighimelele își fac de cap în voie, sub protecția mârșavă a lașității unui popor hidos, sălaș al impostorilor și incompetenților.

Iată că tactica păgână a sclavagismului există, are rădăcini adânci și cu părere de rău spunem că distruge suflete în România anului 2016!

sclavi_copii

Cel mai mare caz de sclavie din România

O ţară întreagă a asistat zilele trecute stupefiată la una dintre cele mai ample operaţiuni DIICOT, ce avea să dezvăluie o situaţie cutremurătoare, pe care cei mai mulţi dintre noi nu o credeau posibilă în România anului 2016: procurorii au descins cu zeci de maşini şi sute de jandarmi în comuna argeşeană Berevoeşti, în satul Gămăceşti, acolo unde mai multe persoane exploatau în formele cele mai abominabile copii, tineri cu handicap, oameni bolnavi într-o adevărată fermă de sclavi.

15 persoane, minori şi adulţi pe care membrii reţelei de la Berevoeşti îi răpiseră, erau ţinute în lanţuri sau încuiate în cuşti, schingiuite prin cele mai cumplite torturi şi puse să muncească până cădeau epuizate.

Au fost mult mai multe victime de-a lungul timpului, numărul lor apropriindu-se de 70. Toate acestea se întâmplă de opt ani, sub privirile impasibile ale comunităţii locale şi ale autorităţilor, care au preferat să închidă ochii la atrocităţile care se petreceau sub nasul lor.

Doi morţi şi un dispărut în iadul de la Berevoeşti

Acuzaţiile aduse „proprietarilor” de sclavi de la Berevoeşti se înmulţesc, deoarece, potrivit informaţiilor adunate de anchetatori, două dintre victime au murit din cauza atrocităţilor la care erau supuse.

Cruzimea torţionarilor a atins cote inimaginabile: una dintre persoanele răpite, sechestrate şi exploatate fără milă era bolnavă de cancer. A pierit înainte de a avea şansa de a-şi recâştiga libertatea şi de a lupta pentru sănătate.

O altă victimă care şi-a găsit sfârşitul în iadul de la Berevoeşti a fost un tânăr care s-a accidentat mortal în timp ce tăia lemne pentru „stăpânii” lui.

O a treia persoană este dată dispărută, nimeni neştiind nimic despre aceasta, dacă mai este sau nu în viaţă, însă anchetatorii se tem de ce e mai rău. În prezent, victima dispărută este căutată de poliţiştii de la Crimă Organizată.

Lista chinurilor la care erau supuşi sclavii

La Berevoeşti, oamenii legii au descoperit iadul.

Este practic greu de descris în cuvinte coşmarul pe care victimele torţionarilor de la Berevoeşti îl trăiau de atâta amar de vreme. Este de-a dreptul înfiorător prin ce au trecut aceşti oameni, a căror viaţa nu conta nici cât negru sub unghie pentru membrii grupării infracţionale.

Torţionarii nu s-au dat în lături să-şi mutileze victimele şi au mers până într-acolo încât uneia dintre ele i-au scos un ochi pentru a o pedepsi. Dar suspecţii aveau o listă lungă de cazne la care îi supuneau pe sclavii lor:

– erau ţinuţi ca nişte câini în cuşti de fier, de 1 m pe 1 m
– erau violaţi şi abuzaţi sexual de către membrii clanurilor de ţigani
– erau răstigniţi în lanţuri, în grajduri şi magazii, alături de animale
– erau puşi să se bată între ei până ce unul cădea lat, spre amuzamentul „stăpânilor”
– erau ţinuţi înfometaţi, puţina mâncare pe care o primeau fiindu-le aruncată pe jos, ca la câini
– erau târâţi legaţi în lanţuri de căruţă pe drumurile din comună
– erau dezbracaţi complet şi udaţi alternativ cu apă rece şi caldă
– erau legaţi de mâini şi de picioare şi puşi să mănânce de pe jos
– erau biciuiţi şi bătuţi cu bestialitate, de multe ori cu ciocanul
Victimele, oameni proveniţi din familii sărmane şi fără prea multă carte, erau de multe ori răpite din locuri publice, din apropierea bisericilor, din gări şi autogări, sau chiar din propriile locuinţe.

Aduse în cătunul de la Gămăceşti, victimele erau forţate să muncească zilnic fie în gospodăriile suspecţilor la treburi casnice (curăţenie, spălat, îngrijirea animalelor), fie în apropierea localităţii, la furat de lemne.

Gruparea infracţională se ocupa, aşadar, şi cu tăierile ilegale de arbori în zona Berevoeşti, lemnul exploatat ilegal cu ajutorul sclavilor fiind ulterior vândut pe piaţa neagră în alte judeţe, cu precădere în Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj.

Victimele erau vândute ca vitele între clanurile de ţigani

Torţionarii de la Berevoeşti fac parte din mai multe familii de ţigani. Nu mai puţin de 9 grupări infracţionale acţionau în această reţea, printre acestea numărându-se şi clanurile Rancea și Fieraru.

Fenomenul sclaviei s-a regăsit în cele mai mici detalii în cazul de la Berevoeşti şi spunem asta şi pentru că familiile de romi făceau schimb de sclavi între ele.

Un sclav era vândut cu 400-500 de lei, mai puţin şi decât un animal vândut la târgul de vite, fapt ce demonstrează încă o dată cât de mult îşi desconsiderau suspecţii victimele.

După descinderea de proporţii instrumentată de procurorii DIICOT, au fost aduşi la Piteşti pentru audieri atât cei 15 copii şi tineri eliberaţi din lagărul de muncă forţată de la Berevoeşti, cât şi cei 40 de suspecţi, membri ai grupării infracţionale.

Copiii prinşi în reţeaua de sclavie au fost duşi de urgenţă în centrele de plasament ale DGASPC.

Primarul Proca – bănuit că ar fi folosit sclavi pentru propriile lucrări

Având în vedere că atrocităţile se petreceau de 8 ani de zile, pare greu, foarte greu de crezut că localnicii nu ştiau de existenţa fermei de sclavi de la Berevoeşti. Cu atât mai mult cu cât de multe ori pedepsele victimelor se derulau în locuri publice – bunăoară obiceiul de a târî victimele „nesupuse”, legate în lanţuri de căruţă, pe drumurile din localitate.

Primarul Florin Proca se jură că abia zilele trecute a aflat de ce se întâmpla în comuna pe care o conduce de patru ani. Oamenii legii sunt însă ceva mai sceptici cu privire la lipsa de informare a edilului, cu atât mai mult cu cât au informaţia că Florin Proca ar fi folosit câţiva dintre sclavii torturaţi de ţiganii din Gămăceşti pentru lucrările la construcţia unei vile şi a unei păstrăvării ce i-ar aparţine.

Cu toate acestea, edilul neagă acuzaţiile şi continuă să susţină că habar n-avea de existenţa fermei de sclavi din propria ogradă administrativă: „Ştiu că au apărut informaţii în presă cum că aş fi implicat într-un dosar în care oamenii legii au făcut astăzi mai multe descinderi în comuna Berevoeşti. Vreau să vă spun că nu am nicio implicare în acest dosar, nu am fost vizat, nu am fost citat, nu am fost chemat la audieri şi vă repet nu am nicio implicare. Mai mult decât atât anul trecut, am făcut şi o sesizare oficială către o secţie de poliţie din Argeş unde am semnalat aceste posibile abuzuri care contravin legii. Este o sesizare oficială înregistrată la Poliţie. Nu pot da mai multe detalii pentru că nu vreau să intervin în ancheta oamenilor legii” – a declarat primarul Florin Proca, pentru sursata.ro

documnetațe material: sursata.ro

S-ar putea sa iti placa si...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


× 8 = 40

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>