Cu cât mai eco, cu atât mai bine! Probabil că ăsta a fost primul gând, ideea primară de la care a plecat toată poveste cu maşinile hibride de la Toyota. Şi de la Lexus, că e sub acelaşi „acoperiş”. Nu ştiu dacă poţi să foloseşti termeni de comparaţie în ceea ce priveşte calitatea hibridelor din piaţă, dar mie mi se pare că Toyota Auris Hybrid este cel mai interesant model auto din perspectiva sistemului sau „co-generant”. Co-generant în sensul că un motor (cel pe benzină) este sursa continuă de energie pentru celălalt (cel electric) în condiţiile în care maşina poate folosi pe rând sau în tandem cele două motoare pentru a genera lucru mecanic. Şi mai departe, pe acest fir logic, orice moment de respiro pentru ambele motoare, orice frână de motor sau orice simplă ridicare a piciorului de pe pedala de acceleraţie va transforma motorul electric într-un dinam care încarcă „bateriile” maşinii.
Astfel, pentru şoferii „de nevoie” – mulţi la număr – care apasa ambreajul înaintea pedalei de frână, care stau cu piciorul pe frână la orice boborâre de pantă sau chiar şi pentru cei care frâna de motor este un lucru specific doar piloţilor de curse, Toyota Auris Hybrid este o maşină ideală. Toyota Auris Hybrid face totul în locul lor şi, pe deasupra, reuşeşte să le şi reducă consumul de benzină!
Din interior
Diferit de alte sisteme care folosesc doua tipuri de propulsie, sistemul hibrid Toyota dă voie motorului electric să tragă singur de roţi. Evident că totul are încă o limită, aşa că Toyota Auris Hybrid nu poate depăşi 50 de km-h în modul electric. Nici la o acceleraţie puternică maşina nu rămâne în modul electric, ci terce automat pe propulsia clasică, în cazul acesta pe un motor pe benzină de 1.8 litri.
Dacă vrei să afli care dintre cele două motoare funcţionează la un moment dat, nimic mai simplu. În bord totul este semnalizat corespunzător. Fiecare dintre cele două siteme de propulsie îşi are alveola sa, cu indicatorii săi, cu viaţa sa diferită! Singurul moment când cele două propulsoare funcţionează în paralel la capacitate maximă este acela al solicitării intense a acceleraţiei, însă într-un Auris nu prea ai chef să-i dai talpă. Maşina parcă te obligă să conduci prudent şi liniştit.
La o astfel de hibri-maşină este evident (nu!), cutia de viteze este una cu totul automată. Este automată şi extrem de „lină”, dat fiind construcţia ei conică, ce se simte din locul şoferului, dar şi al apsagerului atent drept o acceleraţie continuă; nimic mai adevărat pentru că nu există pinioane distincte.
Feeling
Până la urmă nimic nu e ceea ce pare. Terbuie să existe ceva ascuns, neprietenos, nespus. Reversul medaliei. Ei bine, nu există un revers pervers în ceea ce priveşte Auris-ul. Maşina e ceea ce se vinde şi, în principiu, este comunicat de către producător. Toyota Auris Hybrid este o compactă japonejă – sentimentul este puternic şi continuu – puternic hibridă, uşor de condus şi extrem de stabilă. Asta poate pentru că este mai grea datorită sau din cauza acumulatorilor.
Merită de fapt?
Dacă ar fi să spun ce nu mi-a placut, este greu să identific un asemenea fir de praf. Poate preţul, vreo 24 de mii de euro sau 21 cu cele trei tichete Rabla. Mă îngrijorează, în eventualitatea în care ar fi la mine în garaj, şi costul întreţinerii ei, schimbarea consumabilelor hibride sau a semi-consumabilelor după 150 de mii de km. Dar, să trim până atunci!
Un singur semn de întrebare pot să ridic dacă privesc Toyota Auris Hybrid drept una de familie – aşa cum sunt multe compacte. Portbagajul, compartiment relativ mic, insuficient, un tribut pe care Hybrid-ul în plăteşte patului de acumulatori. Altfel, let’s go hybrid!
pana ajunge populatia si conducatorii pamantului la concluzia ECO ….vor mai trece 2-3 poate chiar 4 generatii …. subiectul este foarte frumos si foarte educativ…. reprezinta viitorul dar suntem in spate cu dezvoltarea traim intr-o era monetara!