Specialiștii rețelei de consultanță NEXIA Internațional ridică o serie de întrebări cu privire la aplicarea măsurii anunțate de Guvernul României pentru modificarea plății TVA la încasarea facturii.
“Măsura anunțată de Guvern este una bine-venită în aparență. Pe de o parte trebuie să rezolve problemele de cash-flow ale societăților, să reducă evaziunea fiscală și să contribuie la cresterea gradului de colectare a TVA la buget. Însă, pe de altă parte, implementarea acestei măsuri, fără o strategie detaliată de aplicare, poate să afecteze indirect mediul economic. Modificarea trebuie făcută cu multă responsabilitate astfel încât atât sistemul de stat pentru colectare, cât și agenții economici sa fie pregătiți.
Dacă Guvernul va aplica măsura, așa cum a anunțat, de la 1 ianuarie 2013, atunci organele statului ar trebui sa elaboreze cat mai repede norma de aplicare și sa ofere contribuabililor transparență și o cât mai bună informare în legatură cu aplicarea măsurii. Dacă vom lăsa informarea pe ultima sută de metri, așa cum suntem obișnuiți, riscăm un mare haos. În calitate de consultanți, am identificat doar câteva dintre problemele majore care pot apărea și la care așteptăm răspunsuri de la Guvernul României”, declară Luminița Ristea, partener CRG NEXIA.
Întrebarea 1 – Care sunt efectele secundare pentru contribuabili?
În condițiile în care avantajele implementării noului sistem sunt evidente, nimeni nu vorbește despre dezavantajele care pot să apară, precum și despre costurile suplimentare la care vor fi supuși agenții economici.
Trebuie menționat că implementarea acestei măsuri poate genera o creștere a activităților contabile a societăților. Aceasta se traduce în ore și competențe suplimentare, deci în personal supliementar, la care se adaugă costurile cu actualizările de programe informatice pentru ținerea evidenței contabile.
“În general agenții economici cu cifre de afaceri sub 500.000 nu sunt dispuși să investească în servicii contabile și fiscale de calitate, adesea evidența contabilă fiind deficitară. Odată cu aplicarea noii măsuri vor fi obligați să-și suplimenteze activitatea contabilă și implicit să plătească suplimentar pentru astfel de servicii, altfel riscând amenzi în urma controalelor fiscale”, precizează Luminița Ristea.
Întrebarea 2 – Cum se vor raporta declarațiile în ROL-ul fiscal?
În România sistemul contabil are la bază principiul contabilității de angajamente, adică facturile emise și primite se înregistrează la data primirii lor și nu la data decontării lor, respectiv, încasării și plății. Principiul nu este cel al contabilității de casă, adică al înregistrării facturilor emise și primite la data încasării, respectiv a plății lor, așa cum se ține în prezent contabilitatea în partidă simplă.
Dacă TVA-ul va fi plătit la încasare, atunci agenții economici vor trebui practic să țină două evidențe fiscale: cea prezentă și cea legată de încasări, care trebuie raportate separat.
“Fără un mecanism bine pus la punct, această dublă raportare va îngreuna controlul sistemului de plată al TVA. Întrebarea este cum vom raporta TVA-ul firmei în ROL-ul fiscal al contribuabilului? La facturare (conform contabilității de angajamente) sau la plată/încasare conform contabilității de casă? O gestiune slabă a sistemului poate genera necorelații între înregistrările din contabilitate, jurnalele de TVA, deconturile de TVA și fisa fiscală a contribuabilului”, consideră Luminița Ristea.
Mai mult, evidența dublă în contabilitate va trebui ținută atât pentru emitentul facturii (data de emitere a facturii și data plății TVA), cat și pentru primitorul facturii. Acesta din urmă acesta va ține evidența pentru furnizorii cu cifră de afaceri peste 500.000 Euro (pentru care poate deduce TVA în momentul primirii facturii) și furnizorii cu cifră de afaceri sub 500.000 Euro (pentru care deduce TVA în momentul plății facturii).
Întrebarea 3 – Care este baza de calcul a cifrei de afaceri de 500.000 euro pentru societățile la care se aplică această măsură?
În mecanismul de aplicare a măsurii va trebui specificată data de referință la care se consideră cei 500.000 Euro, ca cifră de afaceri. Logic, ar trebui ca data de referință să fie 31.12.2011 întrucât situațiile financiare sunt finalizate pana in 31 mai din anul următor. Ce se întâmplă totuși cu societățile care au raportat la 31.12.2011 o cifra de afaceri de 500.000 euro, dar până la momentul aplicării măsurii (ex. 1.01.2013) au depășit cifra de afaceri de 500.000?
Cum va monitoriza Ministerul de Finanțe evidența contribuabililor cu cifra de afaceri sub 500.000 Euro? Cum putem ști că o anume societate a înregistrat cifra de afaceri sub 500.000 Euro?
“Dacă o firmă primește o factură de la un agent comercial cu cifră de afaceri sub 500.000 euro, va trebui să fie informată în acest sens pentru a deduce corect TVA-ul aferent. Această informație va trebui cunoscută nu prin declarația pe propria raspundere a partenerului de afaceri, ci printr-o înregistrare fiscală ce poate fi opozabilă tuturor terților”, precizează Luminița Ristea.
Întrebarea 4 – Se vor schimba softurile?
Sistemul informatic este extrem de important în implementarea noii măsuri fiscale. Reprezentanții statului trebuie să ne informeze dacă softurile actuale vor fi schimbate sau updatate și cu ce costuri. Există posibilitatea ca softuri mai vechi sa nu poata fi adaptate acestor schimbări, generand costuri suplimentare pentru contribuabili.
NEXIA INTERNATIONAL se află printre primele zece reţele de consultanţă şi contabilitate la nivel mondial, cu un nivel al onorariilor totale înregistrate în 2011 de peste 2,3 miliarde de dolari NEXIA este prezentă în peste 100 de ţări, cu peste 20.000 de specialiști. În România NEXIA Internațional este prezentă din anul 2005, prin afilierea la rețea a companiei românești CRG NEXIA care oferă servicii de audit financiar, servicii conexe, contabilitate, consultanță fiscală și de afaceri. Tot în 2005 rețelei NEXIA s-a afiliat și casa de avocatură Cunescu, Balaciu și Asociații, care acoperă consultanța pentru zona de legal.
