Ce spații verzi poate să piardă Bucureștiul dacă Parlamentul dă liber la betonarea spațiilor verzi private

0
345

În ultimii 20 de ani, au fost retrocedate sute de hectare de spațiu verde, printre care bucăți din parcurile Titan, Plumbuita, Circului, Tineretului, Prisaca Dornei, Brâncuși sau Grozăvești, dar și spații verzi dintre blocuri din cartierele Floreasca, Militari, Titan și locuri de joacă. De asemenea, bucăți din Parcul Herăstrău, de pe malurile lacurilor din Capitală, pepinierele au ajuns în proprietate privată, fiind vândute/privatizate de fostele cluburi sau de întreprinderi. Dacă Parlamentul dă liber azi la betonarea spațiilor verzi private, pe aceste spații verzi se va putea construi, dacă primăriile nu vor expropria terenurile respective.

Bucata retrocedata IOR 7Foto: HotNews/Catiusa Ivanov
  • UPDATE Proiectul de lege, care modifica Legea spațiilor verzi și care permitea betonarea spațiilor verzi retrocedate, a fost scos de pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, în urma presiunilor publice, discuțiile fiind lăsate pentru sesiunea din toamnă.

Primarul Nicușor Dan a explicat pentru HotNews.ro că ar fi vorba despre circa 500 de hectare de spațiu verde care au ajuns în proprietate privată în ultimii 20 de ani, iar pentru expropriere, la un preț minim de 1.000 de euro/mp, fiindcă aceste terenuri sunt în zonele de lux ale Bucureștiului, ar fi nevoie de circa 5 miliarde de euro – asta însemană bugetul Primăriei Capitalei pe 5 ani.

„Nu avem acești bani, este imposibil să le cumpărăm, vom putea salva doar câteva”, a spus Nicușor Dan.

Astfel, ne vom trezi cu construcții în parcuri, dar și în grădinile blocurilor, la câțiva metri de ferestrele celor care locuiesc în blocurile vechi, așa cum avem deja mai multe exemple în cartierul Floreasca. Până în urmă cu câțiva ani, primăriile au mai dat autorizații pe spațiile verzi, însă în majoritatea cazurilor, pentru că legea proteja spațiile verzi, oamenii au mers în insrtanță și au obținut anularea autorizațiilor și chiar demolarea blocurilor construite pe spațiile verzi, la câțiva metri de ferestrele lor.

Dacă acest proiect de lege se aprobă, iar primăriile nu au bani să exproprieze, spațiile verzi proprietate privată, chiar și cele care figurează acum ca spații verzi în Planul Urbanistic General, își pierd protecția și nu vor mai putea fi trecute ca spațiile verzi în noile documentații de urbanism.

Ce bucăți din parcurile din Capitală au fost retrocedate și riscă să fie betonate

Doar în perioada 2001-2013, au fost retrocedate în Bucuresti 36 de hectare in parcuri, iar în perioada 2001-2017 au fost restituite 23 hectare de spatii verzi/ locuri de joaca între blocuri, comunica Primăria Capitalei în 2017. Aici nu intră fostele sere, pepiniere, spațiile verzi de pe malul lacurilor. Aceste terenuri au fost retrocedate fie prin dispozitie de primar, fie in baza unor hotarari judecatoresti, proprietarii de drept vânzând în majoritatea cazurilor drepturile litigioase către importanți oameni de afaceri sau avocați cu strânse legături în lumea politică.

Iată ce parcuri au fost retrocedate:

  • 11 hectare în Parcul Titan au fost retrocedate în 2007, de primarul Adriean Videanu. O bună parte din arborii au fost măcelăriți în ultimii 2 ani. Proprietarii/chiriașii doresc să construiască acolo un parc de distracții.

  • 3,5 ha din Parcul Grozăvești, retrocedate de fostul primar al Sectorului 6, Cristian Poteraș. Anul trecut, arborii au fost tăiați la ras. Proprietarii doresc să construiască blocuri de 23 etaje.

  • circa 9.000 mp din Parcul Circului. Copacii au fost puși la pământ anul trecut.

  • Parcul Brâncuși a fost retrocedat integral. Locurile de joacă și terenurile de sport au fost desființate în 2019. Pe acest parc, Primăria Sectorului 3 a dat posibilitatea construirii unor blocuri de 10 etaje, însă Planul Urbanistic Zonal aCoordonator a fost anulat de instanță, tocmai pentru că măcelărea spațiile verzi.

  • 4 hectare din Parcul Plumbuita, retrocedate în 2014 de instanță. Primăria Sectorului 2 are în plan să le exproprieze.

  • Parcul Codrii Neamțului

O parte dintre copaci au fost tăiați anul trecut.

Spații verzi retrocedate între blocurile din cartierul Floreasca

Strada IS Bach 22

Strada Mozart 49 A

Strada Ceaikovski nr. 1 B

Strada Garibaldi 28A

Strada Garibaldi 31 A

Strada Mozart nr. 51

Strada Rahmaninov 2 E și F

Blocuri deja construite pe spațiile verzi din Floreasca

Ce înseamnă pentru sănătatea bucureștenilor împuținarea spațiilor verzi

Copacii sunt un fel de aspiratoare naturale pentru praf (praful se pune pe frunzele lor și nu mai ajunge în plămânii noștri), îmbunătățesc calitatea aerului, ne oferă răcoare în zilele toride de vară și ne pun la adăpost de fenomene meteo extreme.

Bucureștiul are aproximativ 8 mp de spațiu verde/persoană, de trei ori mai puțin decât prevede legea, respectiv 26 mp/cap de locuitor, potrivit datelor comunicate de Garda Națională de Mediu

În ultimii 2 ani, fiindcă tăierea arborilor fără aviz nu mai este infracțiune, a fost scoasă din Codul Silvic, Bucureștiul a pierdut zeci de hectare de spațiu verde. Proprietarii taie arborii fără aviz, ca să poată construi. Poliția locală vine la sesizările cetățenilor și dă amenzi, însă acestea sunt modice, 100 lei pentru persoane fizice, iar în 15 zile poate fi plătit jumătate din minim, respectiv 25 de lei/copac.

În sezonul rece, Bucureștiul are probleme majore cu poluarea. Senzorii din rețelele independente de monitorizare a calității aerului măsoară depășirii instant de până la 20 de ori pentru PM-uri – poluarea cu praf. Uneori, depășiri substanțiale sunt măsurate și de stațiile din rețeaua oficială.

Poluarea excesivă din București afectează cel mai mult copiii, adulții având deja sistemul respirator format, a declarat medicul Mihai Craiu, într-un interviu acordat HotNews.ro. Micuții sunt afectați încă din viața uterină, iar cu cât expunerea este mai mare, cu atât crește riscul de naștere prematură și plămânii nu se dezvoltă așa cum trebuie. După naștere, expunerea la poluare scade volumul pulmonar, adică dezvoltarea normală a plămânilor, spune doctorul Craiu, și duce la apariția unor probleme cronice nazale – nas înfundat permanent, operații de polipi și amigdale și infecții repetate – de exemplu otite, astm.

Un studiu făcut de Institutul Național de Sănătate Publică, realizat pentru perioada 2010-2017, arată că în București este o asociere certă între creșterea poluării cu PM10 și PM2,5 (praf) și numărul tot mai mare de boli grave care afectează bucureștenii: infarct acut de miocard, infecții acute ale căilor respiratorii superioare,accident vascular cerebral, bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC). Documentul obținut de HotNews.ro arată că, dacă poluarea ar fi scăzut la nivelul asumat în 2010, bucureștenii ar avea o speranță de viaţă mai lungă cu 4 ani.

În aceste condiții, să dai drumul la construirea pe spațiile verzi proprietate privată înseamnă inconștiență și condamnarea propriilor cetățeni la boală și la moarte.

Acum legislația protejează spațiile verzi indiferent dacă sunt proprietate publică sau privată, dacă sunt amenajate sau neamenajate, fiindcă spațiile verzi își fac treaba și reduc poluarea din acest oraș indiferent unde sunt și indiferent dacă iarba este tunsă sau nu.

Și în străinătate sunt persoane care au în proprietate parcuri, însă nimănui nu îi trece prin minte să construiască acolo și să taie copacii. Și în România, proprietarii de pădure nu au voie să taie pădurea după bunul plac și să construiască blocuri.

ONG-urile cer parlamentarilor să nu măcelărească Legea spațiilor verzi

44 de ONG-uri și grupuri civice cer parlamentarilor, într-o scrisoare deschisă, să nu aprobe proiectul de lege.

„Semnatarii acestei scrisori deschise, reprezentând o parte a societății civile implicata direct in salvarea spatiilor verzi, solicităm liderilor de grup și președinților comisiilor raportoare să nu adopte PL-x nr. 668/2018 „Proiect de Lege privind modificarea Legii 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor”. Motivăm această solicitare prin faptul că forma actuală a proiectului de Lege (PL) are mai multe neclarități, lacune și probleme juridice. Considerăm că prin anumite amendamente si Anexa 6 suprafața de spațiu verde va scădea cu 20% pentru mai multe categorii iar spatiile verzi particulare vor fi construite in totalitate. De asemenea, locurile de joaca pentru copiii nu mai figureaza ca spatii verzi”, se arată în scrisoarea deschisă.

Ce amendamente au fost aprobate și ce impact au:

  • Amendament: Prin derogare de la art. 71 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare, autoritățile publice locale pot schimba încadrarea urbanistică pentru acele terenuri încadrate în categoria spațiilor verzi care au categoria de folosință curți-construcții și care au trecut în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice anterior intrării în vigoare a prezentei legi, în baza unor documentații de urbanism aprobate conform legislației în vigoare. Autoritățile publice au obligația de a crea, prin orice modalitate prevăzută de lege, o suprafață de spațiu verde cu 10% mai mare decât cea a cărei încadrare se schimbă într-un termen de maxim 2 ani de la aprobarea schimbării încadrării urbanistice în condițiile mai sus arătate.

„Solicitam eliminarea acestui amendament intrucat va duce la disparittia tuturor spatiilor verzi particulare, va obliga autoritatea ca pe banii ei sa amenajeze un teren verde, probabil la periferia orasului, daca are teren, si totul pe cheltuiala contribuabililor. Nu exista sanctiuni daca in 2 ani autoritatea nu va amenaja spatiile verzi. Deci particularii vor putea construi pe terenuri centrale, chiar protejate si vom avea, daca vom avea, spatii verzi la periferie”, spun reprezentanții societății civile.

  • Amendament: Nu constituie spații verzi, în sensul prezentei legi, jardinierele și elementele de construcții care înglobează vegetație, precum acoperiș, balcon, terasă, atrium, perete interior sau exterior, morminte, precum și aleile dintre acestea, cu excepția acelor elemente de construcții care acomodează un substrat vegetal de minim 50 cm, care să permită dezvoltarea gazonului, plantelor perene și arbuștilor

„Nu suntem de acord cu amendamentul ca aceste alveole/cuve de beton cu strat de pamant de minim 50 cm sa fie considerate spatii verzi. Insistam pe spatii verzi pe sol natural, altfel toate investitiile vor avea aceste cuve in care nu putem planta niciun arbore care sa compenseze efectele asupra mediului”, explică ONG-urile.

  • Amendament: Se elimină articolul „Pentru protecţia şi conservarea spaţiilor verzi, autorităţile publice, proprietarii sau administratorii acestora au următoarele obligaţii: d) să nu ocupe în mod ilegal spaţiile verzi cu construcţii provizorii sau cu caracter definitiv”.

„Nu suntem de acord cu eliminarea puncului d). Este normal sa nu construiesti dupa bunul plac pe spatiile verzi, si in oricare alt loc”, explică ONG-urile.

  • Amendament: Transformarea zonelor cu altă destinație, din intravilanul existent sau prin extinderea intravilanului, în zone funcționale rezidențiale, comerciale, industriale sau mixte, în scopul executării de lucrări de construcții se poate realiza doar în baza unei documentații de urbanism cu obligația asigurării unei suprafețe amenajate cu spații verzi de minim 20% din suprafața terenului a cărui destinație s-a modificat astfel.

„Nu sustinem amendamentul. In prezent, suprafata minima de spatii verzi este de 39% iar in cadrul reconversiilor functionale suprafata ce trebuie asigurata este de 20 mp/locuitor al ansamblului. Se reduc dramatic spatiile verzi aferente investitiilor si va creste foarte mult densitatea de locuire si va scadea dramatic procentul de spatiu verde/cap de locuitor”, explică ONG-urile.

Actualul Procent de Ocupare a Terenului (POT) pentru spații verzi e de 10% iar în noul proiect de lege se propune un POT de 30% pe toate categoriile de spații verzi, de 70% pe baze sportive și de agrement, în prezenta lege procentele fiind de 30%, respectiv 10%. ONG-urile cer parlamentarilor să renunțe la aceste modificări.

„Toate aceste procente de ocupare pe spații verzi, precum si alte prevederi din proiectul de lege, ar diminua dramatic suprafața de spațiu verde/pe cap de locuitor, ceea ce ne-ar îndepărta și mai mult de ținta de 26 mp/cap de locuitor, așa cum obligă legea pentru protecția mediului, OUG 195/2005, aceste procente fiind adoptate la recomandarea expresa a Organizatiei Mondiale a Sanatatii, procentul actual recomandat fiind de minim 50 mp/cap de locuitor.

Urmările vor fi creșterea extrem de îngrijorătoare a numărului de îmbolnăviri și decese provocate de poluarea mediului. Astfel ar crește semnificativ cheltuielile bugetare pentru tratarea acestor boli cauzate de proasta calitate a aerului și, cu certitudine, pierderea de spații verzi va aduce sancțiuni financiare insemnate din partea Uniunii Europene.

Reamintim că statul român este în stare de judecată cu UE din cauza proastei calități a aerului din marile orașe ale țării noastre”, se arată în scrisoarea deschisă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Pentru a aproba comentariul dumneavoastră, vă rog să efectuaţi următorul calcul: *