România a anunțat aliații NATO că îl propune pe președintele Klaus Iohannis în funcția de secretar-general al alianței

0
91

România a anunțat în mod oficial aliații NATO că îl propune pe președintele Klaus Iohannis în funcția de secretar-general al alianței, au transmis surse guvernamentale pentru G4Media.ro.

Întrebată de G4Media.ro, Administrația Prezidențială a declarat că „nu comentează zvonuri”. Anunțul nu ar fi totuși o surpriză, având în vedere că, în trecut, șeful statului și-a exprimat public disponibilitatea de a prelua șefia NATO.

Potrivit unor surse, premierul olandez în exercițiu, Mark Rutte, care este considerat favorit în cursa pentru șefia NATO, nu poate strânge suficiente voturi din cauza opoziției unor aliați de pe frontul estic, precum Bulgaria, Ungaria, Turcia și România. Această informație a fost confirmată în această lună și de către Bloomberg.

Turcia a precizat că ar dori să primească mai întâi asigurări de neutralitate din partea lui Rutte, inclusiv că acesta nu va înclina în favoarea membrilor UE în rolul din cadrul alianței NATO. De asemenea, Ungaria s-ar mai dovedi un obstacol în fața candidaturii lui Rutte, din cauza unor neînțelegeri de durată cu premierul olandez.

În trecut, au existat informații în presa internațională că alianța și-ar dori o femeie în funcția de secretar-general. Prim-ministra estonă Kaja Kallas și premierul leton Krisjanis Karins și-au exprimat anterior interesul pentru această poziție, dar țările lor au renunțat în cele din urmă să îi nominalizeze drept candidați.

Amintim că președintele Iohannis a declarat la începutul lunii februarie, într-o conferință de presă la Strasbourg, că ar fi inadmisibil ca nicio poziție relevantă din UE să nu fie ocupată de o persoană din estul Europei, după alegerile europarlamentare din acest an. El a apreciat că în 2019 s-a greșit și acesta este unul dintre motivele pentru care mulți est-europeni se consideră lăsați deoparte.

„Ar fi inadmisibil ca nicio poziție să nu fie ocupată de o persoană din noile state membre, adică din partea din Est. Eu cred că în 2019 s-a greșit, toate pozițiile relevante au fost ocupate de persoane foarte competente din vechea Europă și este unul dintre motivele pentru care mulți est-europeni se consideră lăsați deoparte. E o eroare și ar fi bine să nu se mai producă”, a afirmat atunci Iohannis.

În altă ordine de idei, amintim că președintele american Joe Biden și-a exprimat miercuri sprijinul pentru Rutte în lupta pentru conducerea NATO, iar Regatul Unit, un alt aliat important, a anunțat joi, la rândul său, că îl susține pe prim-minstrul olandez. El mai beneficiază, potrivit presei occidentale, și de sprijinul Germaniei.

Conform Bloomberg, oficialii europeni și americani au exprimat îndoieli cu privire la șansele lui Iohannis, unii spunând că încercarea președintelui ar prelungi probabil doar procesul înainte ca Rutte să câștige în cele din urmă postul. Doi oficiali americani, care au cerut să rămână anonimi au discutat cu Bloomberg despre acest subiect și au precizat că președintele Joe Biden are o părere foarte bună despre ambii candidați, dar că SUA și-a pus deja sprijinul în spatele lui Rutte.

Un purtător de cuvânt al lui Rutte a declarat că este de competența aliaților NATO să decidă asupra viitorului secretar general și a refuzat să facă alte comentarii, mai menționează sursa citată.

În ultimii ani, cu excepția Spaniei, Alianța Nord-Atlantică a fost condusă de lideri din nordul Europei. Candidatura României ar putea fi văzută ca o ieșire din blocaj, mai susțin sursele citate. Acestea au mai precizat că, la summitul NATO din iunie de la Washington, SUA ar intenționa să anunțe următorul secretar-general al alianței.

Pe de altă parte, numele lui Klaus Iohannis nu a apărut în cele mai recente articole publicate de marile publicații occidentale, care făceau inventarul liderilor europeni care se află pe lista scurtă pentru preluarea șefiei NATO.

Întrebat în iulie 2022, într-o conferință de presă la Cotroceni, Iohannis a declarat că „dacă mi s-ar face o astfel de propunere, aș evalua situația foarte serios și aș face o declarație publică”.

Purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin, a declarat joi, într-un briefing de presă la finalul ședinței de guvern, că „este un subiect de interes nu doar pentru România, dar în clipa de față în numele guvernului nu am date pentru a comunica pe acest subiect”.

„La nivel de NATO deciziile se iau în unanimitate. Sunt discuții politice care nu se pripesc mai ales că vorbim despre cea mai înaltă funcțiune din această organizație esențială mai ales în contextul pe care îl trăim. O să vedem. Dacă vom avea informații publice despre asta cu siguranță le voi putea comunica”, a adăugat Constantin.

Informația a fost dezvăluită inițial de către jurnalista Bloomberg, Jennifer Jacobs, corespondent la Casa Alba, într-o postare pe X.

„Romania i-a notificat pe ceilalti membri NATO că intentionează să îl nominalizeze pe președintele țării, Klaus Iohannis, drept candidat pentru functia de secretar-general al NATO. Va complica efortul celorlalți aliați de a-l instala pe Mark Rutte ca viitor secretar-general”, a scris Jacobs.

 

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat miercuri seară că PSD propune devansarea alegerilor prezidențiale, care ar fi trebuit să aibă loc în decembrie, pentru luna septembrie, exact luna în care expiră mandatul de secretar-general al lui Jens Stoltenberg.

Dacă alegerile ar fi mutate în septembrie, i-ar permite lui Iohannis să preia un eventual post la NATO fără să își scurteze mandatul.

Întrebat miercuri seară dacă au existat discuții în coaliție pentru o viitoare funcție a lui Klaus Iohannis după expirarea mandatului său, Marcel Ciolacu a declarat: „Aș fi mândru, ca român, ca președintele României să ocupe o funcție politică la nivel mare. În această alianță, sunt ferm convins că amândoi, împreună cu europarlamentarii vom negocia o funcție cât mai importantă pentru comisarul român și pentru funcții importante în Parlamentul European. Românii vor o voce puternică, românească în structurile europene”.

Regulamentul NATO prevede că orice candidat la șefia alianței trebuie să fie desemnat printr-o decizie unanimă a tuturor celor 31 de aliați.

Statele membre NATO încearcă să ajungă la un acord cu privire la un succesor pentru Stoltenberg până în momentul în care miniștrii de Externe se vor reuni la Bruxelles, la începutul lunii aprilie, cu ocazia celei de-a 75-a aniversări a alianței. Aliații vor să evite ca acest rol să fie prins în negocierile pentru posturile de conducere în UE, după alegerile europarlamentare din iunie.

Rolul secretarului general al NATO va fi deosebit de important în următorii ani, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari în Europa cu privire la angajamentul SUA față de securitatea regiunii. Republicanii din Congresul american au blocat finanțarea pentru Ucraina, iar fostul președinte Donald Trump a indus panică în rândul aliaților europeni, după ce a amenințat că nu vor mai beneficia de protecția SUA dacă nu își îndeplinesc angajamentul de a aloca minim 2% din PIB pe apărare.

Pe măsură ce războiul dintre Rusia și Ucraina se prelungește, următorul șef al NATO va trebui să găsească un echilibru între evitarea oricăror repercusiuni directe sau a unei escaladări mai ample între alianță și Rusia, încurajându-i în același timp pe aliați să mențină sprijinul militar și financiar pentru Ucraina, în timp ce în opinia publică din Occident începe să se instaureze o „oboseală” în fața angajamentelor necesare susținere Kievului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Pentru a aproba comentariul dumneavoastră, vă rog să efectuaţi următorul calcul: *