La Atena, Sorin Oprescu s-a apărat susținând că dosarul lui se bazează exclusiv pe un denunț și pe imixtiuni în viața sa intimă. Cum arată cazul din România? Concentrat pe banii publici.
Vezi și: Regina Elisabeta a II-a se resimte după efortul de joi și își anulează pentru vineri participarea la evenimentele Jubileului de Platină
Sumele furate din bugetul Primăriei erau imense, susțin judecătorii români care l-au condamnat la 10 ani și 8 luni de închisoare pe Sorin Oprescu. Numai într-un singur contract, au arătat martorii în fața instanței, susținuți de plăți, în loc de 1 milion de lei, cât costa în mod normal, un gard de la Palatul Mogoșoaia a fost plătit cu 3 milioane de lei.
În contractele „vămuite”, diferența se împărțea, primarul luând grosul, a motivat instanța pedeapsa. Circulau atât de mulți bani cash și într-o asemenea dezordine, uneori cu portbagajul, încât Oprescu însuși ajunsese să fie „furat” de oamenii lui de încredere, care opreau și ei din ce transportau în București sau la Viena. De ce Viena? Pentru că primarul petrecea perioade mari de timp în capitala Austriei, tot acolo fiul lui derula afaceri, iar politicianul prefera uneori să primească banii.
În timp ce fondurile publice dispăreau, arată instanța, partenera de viață a primarului Oprescu a avut venituri imposibil de explicat de 2,5 milioane de lei, asta numai ce rezultă din documentele bancare. De aceea, judecătorii au decis să confiște și un imobil în cartierul Primăverii din București, aflat pe numele partenerei politicianului, în valoare de 600.000 de euro. Când procurorii DNA au făcut, în 5 septembrie 2015, flagrantul în casa de la Corbeanca a lui Sorin Oprescu, ei au găsit, în afară de cei 25.000 de euro marcați și care erau obiectul descinderii, alți 145.000 de dolari și 75.000 de lei.
Fostul primar al Capitalei, Sorin Oprescu, plecând de la DNA în stare de reținere, după ce a fost audiat de procurori, în octombrie 2015 | Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea Politicianul a spus că sunt bani din pensia tatălui „Sunt bani din pensia tatălui meu”, a justificat primarul Bucureștiului, Sorin Oprescu, prezența celor 145.000 de dolari și 75.000 de lei. Separat, cei 25.000 de euro, au fost aduși în acea seară de un director subordonat primăriei, Bogdan Popa, ajuns de la Palatul Mogoșoaia la Administrația Cimitirelor.
Din mărturiile procesului, Popa ajunsese să fie promovat de la Mogoșoaia la Cimitire nu în urma calităților sau performanțelor, ci tocmai pentru că fusese găsit cu probleme financiare. A confirmat-o în instanță chiar șeful corpului de control al primăriei.
Pentru că era vulnerabil, și deci îndatorat șefului, „Barosanului”, cum e supranumit Oprescu de către oamenii de încredere care recoltau banii de mită, Popa a fost avansat să gestioneze fonduri mai mari. Erau promovați intenționat oameni cu probleme Popa a ajuns dintr-o afacere de rang trei, complexul cultural de la Mogoșoaia, într-una de rang doi, la Administrația Cimitirelor, așa cum le clasifică chiar oamenii din rețeaua lui Oprescu, cea care scotea banii publici din Primărie.
De aceea, judecătorii consemnează în motivare că „accesul pe un post și promovarea în cadrul Primăriei Municipiului București nu aveau, de regulă, ca fundament aptitudinile profesionale și performanța, ci relațiile de prietenie sau de altă natură cu primarul general, în scopul acestuia de a-și plasa oamenii de încredere și fideli în mecanismul infracțional de culegere a mitei, care provenea, cu precădere, din sursa bugetului local, prin supradimensionarea valorii lucrărilor ori serviciilor publice”.
Banii erau scopul. Asta rezultă din documentele dosarului consultate de Libertatea, acte care au caracter de documente publice. Oprescu, înregistrat când întreabă dacă banii sunt marcați Revenind la flagrant, cei 25.000 de euro marcați de DNA și dați de director lui Oprescu au fost descoperiți de investigatori sub o pernă, în living, iar judecătorii Curții de Apel au remarcat că Sorin Oprescu a avut două explicații care, în opinia lor, s-au bătut cap în cap.
Sursă Libertatea
