De ce se grăbește Putin să anexeze teritoriile din Ucraina? „Rusia a trecut Rubiconul” – explică politicienii ruși

0
178
putin

Președintele rus Vladimir Putin va semna vineri tratatele privind anexarea de către Rusia a teritoriilor ucrainene pe care forțele sale armate le controlează, a anunțat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Reuters.

Konstantin Zatulin, membru al Dumei de StatFoto: Iliya Pitalev / Sputnik / Profimedia

Liderii celor patru regiuni separatiste controlate de Rusia în Ucraina s-au deplasat încă de miercuri seară la Moscova pentru această ceremonie, după raportarea rezultatelor finale ale referendumurile ilegale organizate de Rusia în Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, denunțate drept „simulacre” de Kiev şi Occident.

Surse politice rusești consultate de Al Jazeera spun că încercarea Rusiei de a anexa teritoriile din sudul și estul Ucrainei semnalează angajamentul Kremlinului față de ofensivă.

„Nu există nicio îndoială că Rusia a trecut Rubiconul”, a declarat Konstantin Zatulin, un deputat de rang înalt în Duma de Stat din partea partidului de guvernământ Rusia Unită.

Zatulin a declarat pentru Al Jazeera că recentele referendumuri de anexare au scopul de a arăta Occidentului că Rusia nu are nicio intenție de a renunța la obiectivele sale politice și militare din Ucraina, în pofida recentelor eșecuri.

„În fața presiunii externe, Putin crește de obicei miza în loc să facă un pas înapoi sau să ofere concesii”, a spus el.

„O astfel de mișcare închide unele opțiuni de retragere, dar vorbim despre lupta Rusiei pentru a-și asigura existența și locul în lume împotriva eforturilor de a ne diviza și de a ne provoca daune ireparabile”, a adăugat el.

Andranik Migranian, profesor la Institutul de Stat de Relații Internaționale din Moscova și fost consilier al administrației prezidențiale, a declarat că Rusia a decis că trebuie să ia „măsuri serioase și decisive pentru a recâștiga inițiativa” în urma unei contraofensive ucrainene surpriză în regiunea nord-estică Harkov la începutul acestei luni.

Voturile și recenta decizie a Moscovei de a mobiliza mai multe trupe sunt semne ale determinării Rusiei, a susținut Migranian.

„Cred că decizia lui Putin a fost menită să schimbe dramatic situația și să pună atât Occidentul, cât și Ucraina într-o poziție foarte inconfortabilă… Aceste referendumuri închid ușa oricăror negocieri și deschid posibilitatea lichidării totale a Ucrainei ca stat independent, deoarece orice teritoriu pe care Rusia îl va câștiga în viitor ar putea fi integrat în Rusia.”, a spus el pentru Al Jazeera.

Ce urmează?

„Ucraina va înceta să mai existe ca stat”

Migranian a explicat că Rusia dorește ca Occidentul să nu mai înarmeze Ucraina și, în schimb, să facă presiuni asupra Kievului pentru a accepta termenii Moscovei pentru încheierea conflictului.

„În caz contrar, Ucraina va înceta să mai existe, ceea ce va fi o înfrângere masivă pentru Occident – în special pentru Joe Biden și democrați în ajunul alegerilor de la jumătatea mandatului”, a spus el.

Amenințarea armelor nucleare

Kremlinul a avertizat că, în urma referendumurilor, „situația juridică se va schimba radical din punctul de vedere al dreptului internațional, iar acest lucru va avea consecințe și asupra securității în aceste teritorii”.

Aliatul lui Vladimir Putin, fostul președinte rus Dmitri Medvedev, a declarat marți că Moscova are dreptul de a se apăra cu arme nucleare dacă este împinsă dincolo de limitele sale și că acest lucru „cu siguranță nu este o cacealma”, relatează Reuters.

”Dacă amenințarea la adresa Rusiei depășește limita de pericol stabilită, va trebui să răspundem. Fără a cere permisiunea nimănui, fără consultări lungi. Și cu siguranță nu este o cacealma”, a spus Medvedev.

Generalul (r) Leonid Reșetnikov (Foto: Alexei Druzhinin / TASS / Profimedia)

Însă doi generali ruși în retragere au declarat săptămâna trecută pentru Al Jazeera că este puțin probabil ca Rusia să folosească arme nucleare în Ucraina, cu excepția cazului în care trupele NATO se vor implica direct în conflict.

„Dacă Occidentul atacă Rusia cu forțele sale armate convenționale, atunci răspunsul Rusiei ar putea foarte bine să fie nuclear, deoarece nu există nicio comparație între potențialul militar convențional al Occidentului și cel al Rusiei”, a declarat Evgeni Bujinski, un general-locotenent în retragere care a servit ca negociator de top al armatei ruse pentru controlul armelor din 2001 până în 2009.

Ce spun analiștii și generalii occidentali despre graba lui Putin

Ideea că Rusia are rezerve infinite de soldați care pot fi desfășurați este departe de realitate, a declarat George Barros de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).

El a adăugat că actualul curs al războiului dovedește că lumea a supraestimat mult timp puterea armatei ruse. Scopul, a spus el, al recentului impuls de mobilizare parțială al lui Putin este doar acela de a menține actuala linie de front după toate pierderile.

Generalul in rezerva Ben Hodges, fost comandant al armatei SUA in Europa Foto: Wojtek RADWANSKI / AFP / Profimedia

Generalul Ben Hodges, fostul comandant al trupelor americane din Europa, spune că ultimele decizii ale președintelui rus Vladimir Putin seamănă cu comportamentul lui Adolf Hitler în ultimele zile ale celui de-al Treilea Reich, când a încercat să atragă mai mulți soldați în Wehrmacht.

„Comportamentul actual al lui Putin îmi amintește de Hitler, care în ultimele zile ale celui de-al Treilea Reich a forțat tineri și bătrâni să intre în Wehrmacht. Ironia destinului: Putin face ceea ce au făcut naziștii”, a spus Hodges într-un interviu pentru Bild.

Generalul australian în retragere Mick Ryan, un absolvent al Facultății de Studii Internaționale Avansate din cadrul Universității John Hopkins, spune că principalele obiective pe care Putin le-a urmărit au fost: să îi mulțumească pe adepții liniei dure față de Ucraina; să nu provoace nemulțumirea populației generale; să facă pe plac forțelor armate; să lase impresia că nu pierde războiul.

Din contră, șeful Statului Major General al Germaniei, general Eberhard Zorn, declara miercurea trecută într-un interviu pentru Reuters că Rusia are potențialul de a deschide un „al doilea teatru de război” dacă alege să facă asta și nu ar trebui subestimat.

Ted Galen Carpenter de la Institutul Cato din Washington, spune că Putin dorește în continuare să pună capăt rapid conflictului și că, dacă Ucraina și Occidentul s-ar arăta dispuși să negocieze, Moscova ar veni probabil la masa negocierilor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Pentru a aproba comentariul dumneavoastră, vă rog să efectuaţi următorul calcul: *