Costurile caniculei şi ale incendiilor pentru Grecia şi Sudul european potrivit Moody”s

0
391

Costurile economice și bugetare ale valurilor de caniculă și ale incendiilor care afectează Grecia și alte țări din sudul Europei sunt gestionabile pe termen scurt, dar fenomenele climatice extreme vor crește ca frecvență, intensitate și durată în următorii ani, cu impact negativ pe termen lung asupra datoriilor publice ale acestor țări, avertizează Moody’s.

Având în vedere că sectorul agricol reprezintă o mică parte din aceste economii, valul de căldură care afectează acum Europa va avea un impact economic relativ limitat, însă va afecta prețurile alimentelor și turismul, avertizează Moody’s, scrie Money Review.

Dintre țările din sud, Grecia are cel mai mare sector agricol în raport cu dimensiunea economiei, echivalând cu 4,5% din PIB și 10,9% din ocuparea forței de muncă. În general, aceste țări sunt furnizori importanți de măsline, struguri, cereale și fructe, așa că se preconizează că reducerea producției va afecta, în final, prețurile alimentelor. După cum notează Moody’s, în 2022 temperaturile ridicate au redus recolta de cereale din UE cu 10,2% comparativ cu ultimii cinci ani.

În plus, valurile de căldură extremă pot reduce atractivitatea sudului Europei ca destinație turistică pe termen lung sau cel puțin pot reduce cererea pentru lunile de vară, ceea ce este de așteptat să aibă un impact economic negativ, având în vedere importanța sectorului pentru aceste ţări.

Uniunea Europeană estimează că pagubele provocate de incendiile din 2022 au costat cel puțin 2 miliarde de euro

Pe plan bugetar, este de așteptat ca guvernele să fie nevoite să anunțe măsuri de sprijin pentru zonele afectate dacă vremea extremă persistă. În plus, căldura crește riscul de incendii, ceea ce din nou crește costurile pentru guverne. Uniunea Europeană estimează că pagubele provocate de incendiile din 2022 au costat cel puțin 2 miliarde de euro. Pentru a fi mai pregătită în această privinţă, Europa și-a dublat flota de stingere a incendiilor pe care o finanțează în acest an.

Măsurile de consolidare a răspunsului țărilor la fenomenele meteorologice extreme vor necesita cheltuieli publice semnificative, dar gestionabile, mai arată Moody’s. Potrivit Comisiei Europene, pentru a limita creșterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale vor fi necesare investiții de 40 de miliarde de euro pe an (0,3% din PIB-ul UE).

Majoritatea acestor bani vor fi folosiți pentru construirea de noi infrastructuri, cum ar fi instalații de desalinizare a apei de mare și sisteme de reutilizare a apelor uzate, iar restul pentru sprijinirea agriculturii.

Dacă astfel de măsuri nu sunt luate, Comisia Europeană consideră că fenomenele meteorologice extreme vor avea costuri bugetare serioase. Dacă temperaturile globale vor crește cu aproximativ 1,5 grade, atunci Bruxelles-ul estimează că raportul datorie/PIB va fi cu 4,5 puncte procentuale mai mare în Spania până în 2032, cu 2,6 puncte procentuale mai mare în Grecia și cu 2,2 puncte procentuale mai mare în Italia. Dacă temperatura crește cu 2 grade, atunci datoriile cresc cu încă 0,4 puncte procentuale, în medie.

Efecte nu doar asupra sudului Europei

Vremea caldă și uscată are impact şi asupra țărilor din nordul Europei. De exemplu, lanțul de aprovizionare este afectat deoarece nivelurile apei din râurile care sunt artere importante pentru transportul mărfurilor sunt aproape de minimele istorice. Costurile de transport pe Rin au crescut, iar traficul a scăzut.

În același timp, producția de energie electrică, în special cea hidroelectrică, este afectată negativ de căldură și secetă, într-un moment în care utilizarea aparatelor de aer condiționat crește cererea. Croația și Italia sunt ţările cele mai dependente de energia hidroelectrică, potrivit analizei Moody’s.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Pentru a aproba comentariul dumneavoastră, vă rog să efectuaţi următorul calcul: *