Când România o să intre în Schengen

0
294

Aderarea la Schengen rămâne o linie roșie pentru România. La București însă niciun oficial nu poate răspunde la întrebarea când se va întâmpla acest lucru.

Recent am asistat la încă o repriză a meciului Schengen. Cu același rezultat. Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a mers la Viena, unde într-o conferință de presă comună omologul său Gerhard Karner a fost tranșant: ușa Schengen rămâne închisă pentru România și Bulgaria.

Întors la București, Cătălin Predoiu a spus că „au fost declarații care nu s-au tradus suficient” și că Austria a mulțumit de trei ori României, că Viena n-are o problemă cu Bucureștiul, ci cu Comisia Europeană.

„Meciul se joacă”, a spus ministrul român de Interne. Până când?

Mai sunt șanse ca România să intre în Schengen în acest an?

Dincolo de mesajele optimiste de la București, șansele sunt extrem de mici.

Următorul Consiliu Justiție și Afaceri Interne (JAI) are loc pe 19-20 octombrie. Este puțin probabil ca Austria să se răzgândească până atunci. Viena joacă meciul pentru publicul intern, fiind an preelectoral, de aceea nici nu se întrevede, pentru moment, o schimbare de atitudine. Planurile se fac deja pentru momentul post-alegeri din Austria, de toamna viitoare.

Va cere România totuși un vot în Consiliu? Deocamdată, nu s-a luat o decizie în acest sens la București. Dacă se va face pasul sau nu se va decide în prezilele reuniunii, susțin oficiali români.

„Avem atuuri, trebuie jucate la momente potrivite, fără a anunța sau a face estimări hazardate sau care să mulțumească opinia publică. Prefer să fiu responsabil decât să fiu imprudent”, a spus Cătălin Predoiu, într-un interviu recent.

Care este strategia României?

Mulți s-au întrebat de ce a cerut România un vot în Consiliul din decembrie anul trecut știind că va fi refuzată și de ce insistă să tot meargă la Viena unde este refuzată public de fiecare dată. Potrivit oficialilor de la București, strategia este de a consolida ideea că problema nu este România, cum se invoca în trecut, ci Austria. Acesta ar fi și unul dintre motivele pentru care România nu a mers la CJUE, un demers în acest sens putând fi interpretat ca unul împotriva UE, ceea ce nu este cazul, susțin aceleași surse.

Roadele acestei strategii, spun aceleași voci, sunt că după votul negativ din decembrie trecut, valul de susținere față de țara noastră a fost extrem de mare în UE. Toată lumea a subliniat că România a îndeplinit toate criteriile Schengen, veto-ul Austriei având legătură cu situația politică internă.

În iulie acest an, Parlamentul European a adoptat o rezoluție, prin care, indirect, face din Austria o problemă a Uniunii Europene, veto-ul său fiind considerat a lovi la temelia construcției comunitare.

Dincolo de faptul că cetățenii români și bulgari sunt discriminați și costurile economice, eurodeputații atrag atenția că dreptul de veto asupra aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen poate duce la apariția unui sentiment antieuropean în aceste țări, conducând astfel la o scădere a încrederii în proiectul UE și în instituțiile sale”.

Eurodeputații cer Comisiei și Consiliului ca să facă posibilă aderarea la Schengen a României și Bulgariei până la finalul acestui an.

O ofensivă mai puternică nu este începută și din alt motiv. România este legată de Bulgaria în dosarul Schengen, iar în acest moment Bulgaria are probleme cu Olanda care se opune aderării acestei țări. La București se așteaptă și rezolvarea acestei probleme.

Între timp însă, oficialii de la București susțin că vor încurca planurile Austriei în ceea ce privește posturile pe care Viena le vizează.

Primul ar fi șefia OSCE care trebuie decisă la sfârșitul acestui an. România se va opune preluării de către Austria a acestui post, atâta vreme cât Bucureștiul este ținut la poarta Schengen. O situație similară este și în cazul participării austriece la Parteneriatul pentru pace al NATO.

De ce se opune Austria

Austria insistă că sistemul Schengen nu funcționează. Refuzul din decembrie 2022 de a permite aderarea României și a Bulgariei s-a sprijinit în principal, pe cifre de la Ministerul de Interne austriac: 100.000 de „treceri ilegale ale frontierei” în Austria, dintre care 75.000 neînregistrate în nicio altă țară din UE.

Numai că cea mai activă rută de migrație către UE nu este prin România și Bulgaria, iar acest lucru este confirmat și de datele Frontex.

Ruta Balcanilor de Vest este una dintre principalele căi de migrație către Europa. Ruta Balcanilor de Vest se referă la sosirile ilegale în UE prin această regiune, care cuprinde: Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia. Astfel că sosirile în Austria ar putea fi, în principal, via Ungaria și Croația.

De ce se face că nu vede Austria evidența?

Discursul oficialilor de la Viena este, în mare măsură, pentru uz intern. În ani pre sau electorali, 2022, 2023 și 2024, autoritățile s-au văzut în fața unei probleme evidente.

Potrivit datelor Eurostat, cererile de azil au crescut aproape trei ori în Austria de la 37.000 la 108.000. Azilanți erau și înainte. Însă nu se „vedeau”. Odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, centrele de azil s-au umplut cu refugiați, iar autoritățile au fost excedate, mulți dintre ceilalți migranți fiind pe străzi și foarte vizibili, ceea ce a creat o problemă politică reală.

La alegerile de la începutul anului din Austria Inferioară, partidele tradiționale, cel conservator ÖVP și cel al social-democraților SPÖ, au suferit înfrângeri istorice, în timp ce extrema dreaptă a câștigat teren. Cancelarul austriac Karl Nehammer a explicat că rezultatul dezastruos obținut de Partidul Popular Austriac (ÖVP) se datorează în principal ultimilor „ani de criză”. ÖVP a ajuns la cel mai slab rezultat din 1945 şi a pierdut majoritatea absolută din parlamentul Austriei inferioare.

Când ar fi un termen realist pentru aderarea României la Schengen

În contextul politic complicat din Austria, Bucureștiul nu se grăbește să avanseze un termen clar asumat pentru aderarea la Schengen.

În lipsa unei ferestre excepționale de oportunitate, oficialii români iau în calcul varianta împingerii calendarului până după alegerile parlamentare din Austria, care vor avea loc în toamna lui 2024.

Întrebat săptămâna trecută dacă Austria își va schimba poziția până la alegerile parlamentare, ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner a răspuns: „Am spus că sistemul Schengen ca întreg nu funcționează și nu funcționează la nivel european. Acesta este accentul pe care l-am pus eu și noi suntem răspunzători să garantăm siguranța populației și acest lucru nu ține de alegeri parlamentare”.

Astfel, aderarea României la UE să fie posibilă abia în a doua jumătate a anului viitor, când președinția Consiliului UE să fie preluată de Ungaria, țară care a transmis susținerea sa pentru București în acest sens. Ultima oară pe 1 septembrie, când ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a făcut un apel la oficialii austrieci să nu mai blocheze intrarea României în Schengen.

Sursă HotNews

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Pentru a aproba comentariul dumneavoastră, vă rog să efectuaţi următorul calcul: *