Experți franco-germani au prezentat o propunere de reforme structurale radicale pentru Uniunea Europeană, în contextul în care se intensifică presiunea pentru aderarea de noi țări membre până la sfârșitul deceniului, transmite Politico. Raportul, comandat de cele mai mari două țări ale UE, vizează revizuirea normelor și pregătirea pentru guvernarea într-o uniune formată din 30 sau mai multe țări. Șeful echipei de experți este director de studii politice la Colegiul Europei, instituție de educație a UE.
Autorii preconizează un model de UE în patru cercuri concentrice, fără a preciza însă ce țări ar face parte din fiecare categorie:
1. Nucleul dur
2. UE
3. Membrii asociați
4. Comunitatea Politică Europeană (o asociație liberă de lideri europeni care se întâlnesc de două ori pe an pentru a discuta).
Reamintim că în UE au loc periodic dezbateri despre modul în care trebuie să funcționeze mai bine această structură politică unică în lume. Au existat deja propuneri pentru o UE cu două viteze, adică grade de integrare diferite, dar ele nu au făcut masă critică pentru a fi dezbătute în mod formal de statele membre.
Miniștrii din statele membre UE discută miercuri acest document în cadrul Consiliului, pregătind terenul pentru viitorul summit al liderilor naționali din octombrie, în cadrul căruia se așteaptă ca extinderea să fie pe primul loc pe ordinea de zi.
„Este clar că extinderea UE și reforma UE merg mână în mână. Și trebuie să începem cu acest lucru acum”, a declarat miercuri dimineață la Bruxelles, ministrul german pentru Europa, Anna Lührmann, citată de Politico.
Raportul întocmit de un grup de 12 experți propune reforme radicale pentru a raționaliza structura UE, inclusiv reducerea numărului de comisari și de membri ai Parlamentului European, precum și eliminarea vetourilor naționale.
De asemenea, studiul analizează mai multe opțiuni privind modul de funcționare a unei UE mai mari, inclusiv un buget mai mare, legarea mai strictă a plăților UE de condițiile statului de drept și trecerea la votul majoritar în locul celui în unanimitate în cadrul Consiliului European.
Într-un demers care s-ar putea dovedi controversat pentru Franța și Germania, experții propun, de asemenea, redistribuirea unei ponderi mai mari a voturilor în Consiliu pentru țările mai mici din UE, pentru a compensa pierderea dreptului de veto național.
În prezent, opt țări sunt candidate la aderarea la UE, printre care Ucraina, Moldova și șase țări din Balcani. În iunie, președintele Parlamentului European a susținut începerea unor negocieri serioase pentru aderarea Ucrainei la UE până în luna decembrie a acestui an.
Lührmann și-a exprimat preferința de a evita modificarea tratatelor UE, un proces care poate dura ani de zile și care este nepopular în rândul multor lideri europeni.
„Aș dori să folosesc această flexibilitate. Clauza-pasarelă ne permite să facem schimbări în anumite domenii fără a modifica tratatele, cum ar fi deciziile cu majoritate calificată.”
Universitarul Olivier Costa, director de studii politice la Colegiul Europei și unul dintre cei doi co-raportori ai documentului, a declarat pentru POLITICO că „istoria ultimilor 30 de ani arată că cei sceptici cu privire la perspectivele reformelor majore ale UE se dovedesc întotdeauna că se înșeală”.