Declarându-și intenția de a se alătura alianței de apărare NATO, Finlanda și Suedia abandonează decenii și, respectiv, secole de neutralitate. Cu toate acestea, cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat că Austria nu are intenția de a urma acest exemplu, scrie Deutsche Welle .
El a reiterat acest lucru în aprilie, cu puțin timp înainte de a călători la Moscova pentru a-l implora pe președintele rus Vladimir Putin să pună capăt invaziei sale în Ucraina vecină, spunând: „Austria a fost neutră, Austria este neutră și Austria va rămâne neutră”.
Dar apoi, 50 de austrieci proeminenți – din mediul de afaceri, din politică, din mediul academic și din societatea civilă – au ridicat problema în mod public. Într-o scrisoare deschisă, aceștia i-au cerut președintelui federal Alexander van der Bellen să examineze în mod independent dacă politica de neutralitate a țării a fost potrivită pentru vremurile actuale.
Din punct de vedere istoric, diferite părți au făcut o serie de presiuni pentru a elimina neutralitatea, dar au eșuat întotdeauna”, spune politologul vienez Heinz Gärtner. „Niciunul dintre marile partide politice nu o dorește și nici oamenii nu o doresc”.
Sondajele de opinie arată în mod regulat că aproximativ 75% dintre austrieci doresc să mențină neutralitatea.
S-ar putea crede că acest lucru ar însemna sfârșitul discuției. Cu toate acestea, se pune întrebarea de ce neutralitatea Austriei pare atât de nenegociabilă, mai ales că țara urmărește o cale de politică externă mult mai activă decât Suedia, Finlanda sau Elveția vecină.
De ce este Austria neutră?
Austria a fost cândva una dintre marile puteri ale lumii, iar o mare parte din istoria sa a fost departe de a fi neutră: Fie că a fost la conducerea Sfântului Imperiu Roman, fie că mai târziu, în secolul al XIX-lea, sub numele de Imperiul Austriac și, în cele din urmă, după 1867, sub numele de Imperiul Austro-Ungar – când a stăpânit o mare parte din Balcani și s-a întins până în Ucraina de astăzi.
