Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că Rusia vrea să distrugă fiecare oraş din Donbas. Ucraina cere țărilor occidentale mai multe arme, care să fie livrate mai rapid, pentru a face față atacurilor rușilor în estul țării și sprijini umanitar pentru combaterea focarelor de boli mortale care apar. Primarul din Mariupol ș-a exprimat temerea că holera se va răspândi în oraș și mii de oameni vor muri. Pe de altă parte, ONU avertizează că lipsa de alimente în contextul războiului poate duce la foamete pe întreg globul.
Armata ucraineană a primit de la Elon Musk noi sisteme de comunicații prin satelit
ACTUALIZARE 22.37 Forțele armate ale Ucrainei au primit noi sisteme de comunicații prin satelit Starlink de la fondatorul și CEO-ul companiei SpaceX, controversatul miliardar Elon Musk, scrie The Guardian.
Într-un mesaj publicat sâmbătă pe Twitter, Ministerul ucrainean al Apărării a precizat: „Multitaskerul Elonmusk reușește nu numai să lucreze la pregătirile pentru misiunea pe Marte, ci și să transmită sisteme Starlink către serviciile noastre de informații, atât de necesare pentru misiunile lor speciale. Armata Ucrainei apără libertatea pe Pământ pentru ca aceasta să poată fi stabilită și pe Marte”.
Scholz va merge la Kiev împreuna cu Macron și Draghi
ACTUALIZARE 22.30 Cancelarul german Olaf Scholz va merge la Kiev împreună cu președintele Franței, Emmanuel Macron și premierul Italiei, Mario Draghi, înainte de summitul Grupului celor Șapte de la sfârșitul lunii iunie, a informat sâmbătă ziarul Bild, potrivit The Guardian.
Vorbind anterior despre o posibilă călătorie la Kiev, Scholz a declarat: „Nu mă voi alătura unui grup de oameni care intră și ies pentru o fotografie rapidă. În schimb, atunci când o fac, este întotdeauna pentru un lucru foarte special”.
Germania cere Bulgariei să renunţe la vetoul faţă de negocierile de aderare a Macedoniei de Nord la UE
ACTUALIZARE 20.50 Cancelarul german Olaf Scholz a cerut Bulgariei, sâmbătă la Sofia, să renunţe la vetoul faţă de negocierile de aderare a Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană, afirmând că blocul comunitar trebuie să evite năruirea speranţelor ţărilor din Balcanii de Vest privind perspectiva lor europeană, relatează Reuters.
Scholz, aflat în vizită la Sofia în cadrul unui turneu de două zile în regiune, înainte de summitul liderilor UE-Balcanii de Vest din 23 iunie, a declarat că a simțit o „nouă dorință” din partea UE de a se extinde, după invadarea Ucrainei de către Rusia.
Războiul a conferit o nouă urgență procesului de apropiere a Balcanilor de Vest de blocul celor 27 de națiuni, în încercarea de a contracara influența Rusiei și a Chinei.
Cancelarul german a făcut din această chestiune o prioritate de politică externă și s-a prezentat ca un mediator în timpul călătoriei sale.
”Văd şanse pentru progres”, a spus el într-o conferinţă de presă comună cu premierul bulgar Kiril Petkov. „Vom rămâne în strânsă legătură zilele următoare”, a adăugat Scholz.
Petkov a reiterat poziţia ţării sale potrivit căreia Macedonia de Nord trebuie să îndeplinească trei condiţii referitoare la diferendul istoric şi cel cultural dintre Sofia şi Skopje, îndemnând Bruxellesul ca aceste garanţii să fie respectate.
Problema este sensibilă pentru politica internă a Bulgariei. Săptămâna aceasta, unul dintre cei patru parteneri de coaliție ai lui Petkov a demisionat, acuzându-l, printre altele, că este pregătit să ridice dreptul de veto al Bulgariei fără a ține cont de interesele naționale.
Anterior în cursul zilei de sâmbătă, Scholz a vizitat Macedonia de Nord, care a efectuat deja numeroase reforme în încercarea sa de a deveni membră a UE, cum ar fi schimbarea numelui țării, pentru a răspunde obiecțiilor Greciei.
Sancțiunile internaționale vor șterge 15 ani de avans economic pentru Rusia
ACTUALIZARE 20.40 După ce a fost lovită de sancțiunile occidentale, după ce s-a confruntat cu un exod al companiilor, un „exod al creierelor” și o prăbușire a exporturilor, economia Rusiei va scădea cu 15% în acest an, relatează agenția Reuters, citată de The Guardian.
Raportul Institutului de Finanțe Internaționale (IIF) arată că economia Rusiei se va contracta cu 3% în 2023, iar cifrele se vor înrăutăți probabil pe măsură ce se așteaptă ca sancțiunile să se extindă și să se înăsprească în următoarele luni.
„Măsuri suplimentare, cum ar fi cele legate de sistemul financiar și/sau de exporturile (și importurile) cheie ale Rusiei, ar fi posibile și ar putea duce la consecințe dramatice pentru economia rusă, precum și pentru capacitatea guvernului de a-și continua efortul de război în Ucraina. Cu toate acestea, costurile unor astfel de acțiuni ar putea fi semnificative și pentru țările care impun sancțiuni”, potrivit sursei citate.
Sursă Digi24
