Atunci când președintele rus Vladimir Putin va intra online la summitul BRICS găzduit de Beijing joi, va fi prima dată când participă la un forum cu lideri ai marilor economii de la începutul invaziei din Ucraina pornită în februarie, scrie CNN.
Pentru Putin, aceasta ar putea oferi o imagine de care are nevoie: fața sa proiectată pe ecran alături de alți lideri ai căror țări compun acest grup: Xi Jinping, președintele Chinei, premierul Narendra Modi al Indiei, președintele brazilian Jair Bolsonaro și președintele sud-african Cyril Ramaphosa este un semnal că Rusia, deși lovită de sancțiuni și proteste pentru invazia pornită, nu este singură.
Este un mesaj care s-ar putea transmite mai clar în contextul în care China și Rusia, cu săptămâni de zile înainte de invazie, au declarat că propria relație „nu are limite” și în contextul în care liderii BRICS au evitat condamnarea directă a Rusiei, chiar în timp ce aveau diferite niveluri de interes în a nu fi văzuți că susțin acțiunile Federației și astfel să strice relațiile cu partenerii vestici.
Sub aparențe, invazia lui Putin probabil va complica mai mult situația în BRICS, un grup mai vechi de 10 ani al unor mari economii, care deja suferă de lipsa de încredere dintre membrii și de ideologii care nu se potrivesc.
Însă decizia grupului de a merge mai departe cu cel de-al 14-lea summit anual nu reflectă viziunea pe care o are fiecare stat BRICS privind ordinea mondială și, prin extensie, privind situația din Ucraina, care se îndepărtează de cea vestică, spun experții.
„Vorbim despre unele dintre cele mai mari economii ai căror lideri sunt dispuși să fie văzuți cu Putin, chiar dacă este vorba doar de o platformă virtuală”, a spus Sushant Singh, un membru senior de la Centrul pentru Cercetare Politică (CCP) din New Delhi.
„Faptul că Putin este binevenit, că nu este o paria, că nu este dat afară – iar asta e o interacțiune normală, care a avut loc în fiecare an și încă are loc – e un mare plus pentru Putin”, a spus el.
Deși țările ar putea să argumenteze că interacțiunea cu Rusia este mai bună decât să nu o facă, imaginea acesteia devine mai clară. Summitul BRICS va fi urmat la câteva zile de întâlnirea grupului celor mai avansate șapte economii (G7), care a fost unit în mesajul lor împotriva agresiunii ruse și care a exclus Moscova din blocul lor ca urmare a anexării Crimeei în 2014.
Vremuri tulburi
Spre deosebire de G7, BRICS probabil se va mișca cu grijă când vine vorba de Ucraina la summitul de joi, posibil vorbind în favoarea unei rezoluții pașnice, chiar dacă membrii vor cere cu grijă țărilor vestice să examineze impactul sancțiunilor asupra economiei globale, spun observatorii.
Beijingul – gazda de anul acesta și de departe cea mai puternică economie dintre cele 5 națiuni, care împreună constituie aproape un sfert din PIB-ul global – pare să se concentreze pe propria agendă: promovarea noilor sale inițiative de dezvoltare și securitate și respingerea ceea ce vede drept construirea de „blocuri” de către SUA.
Țările BRICS ar trebui „să întărească încrederea politică reciprocă și cooperarea în securitate”, să coordoneze probleme mari internaționale și regionale, să acomodeze interesele centrale ale fiecăruia și „să se opună hegemonismului și politicii de putere”, a spus luna trecută Xi într-un discurs din fața miniștrilor de externe, unde a cerut grupului să promoveze dezvoltarea în această „perioadă de turbulențe și transformări”.
Unele dintre crizele acestei perioade, precum incertitudinea alimentară și o criză tot mai mare a datoriilor în țările aflate în dezvoltare, sunt cele pentru care grupul – stabilit în 2009 ca un mijloc de a „servi interesele comune ale economiilor cu piețe emergente și a țărilor în dezvoltare” – aparent a fost format să se ocupe.
De la conceperea sa, BRICS, care a inclus Africa de Sud în 2011, a fost unită în solicitarea de mai multă reprezentare a marilor economii emergente de pe scena mondială – și împotriva a ceea ce vede ca o dominanță disproporționată a puterilor occidentale. Aceasta a însemnat o presiune pentru reformarea Fondului Monetar Internațional și a Băncii Mondiale și, în anumite ocazii, dând o lovitură voalată acțiunilor NATO.
De asemenea, țările BRICS au mai discutat probleme precum modul în care să facă comerț cu propriile lor monede naționale – în afara sistemului dolarului american – o problemă care ar putea avea acum mai multă relevanță pentru BRICS ca urmare a sancțiunilor Occidentului asupra Rusiei, potrivit profesorului Shahar Hameiri, economist politic la Universitatea Queensland din Australia.
Acele pedepse au tăiat banca centrală a Rusiei de la majoritatea tranzacțiilor cu dolarul american, au sancționat bănci și au înlăturat instituții importante din sistemele bancare internaționale. Aceasta a făcut țările care continuă să facă afaceri cu Rusia să caute cu disperare moduri de a evita încălcarea sancțiunilor. Atât India cât și China rămân cumpărători importanți de combustibil din Rusia.
„Nu va exista nicio îmbrățișare deplină a Rusiei (la acest summit), nu e îndoială de asta și sunt sigur că va fi destulă stângăcie acolo…însă în spatele stângăciilor, (de-dolarizarea) este una dintre domeniile în care aceste guverne chiar au un interes comun”, a spus Hameiri said.
