Submersibilul dispărut în Atlantic mai are oxigen până joi la prânz. Semnalele recepționate nu au condus la nicio descoperire

0
320

Un avion canadian de cercetare a recepționat zgomote sub apă, în zona în care a dispărut, duminică, submersibilul cu 5 turiști la bord.

Garda de coastă americană a confirmat interceptarea acestor posibile semne de viață, dar vehiculele de cercetare redirecționate într-acolo n-au găsit nimic deocamdată. Iar timpul se scurge implacabil. Se estimează că rezervele de oxigen, pentru cei aflați în interiorul submersibilului s-ar epuiza cel mai târziu joi la prânz.

Zgomote puternice și periodice, care s-au repetat la fiecare 30 de minute, timp de câteva ore. Asta a recepționat un avion canadian de cercetare maritimă, după ce a lansat balize cu sonare subacvatice.

Chiar ce sperau experții să se întâmple, mai ales că la bord este un fost scufundator francez care cunoaște protocolul de alertare: la fiecare jumătate de oră lovești cât de puternic pot în pereți timp de 3 minute.

Existența posibilelor semne de viață a fost confirmată de Garda de coastă americană, care conduce uriașa operațiune de căutare și salvare. Prin urmare, vehiculele de cercetare subacvatică au fost redirecționate, pentru căutarea sursei. Experții sunt însă foarte precauți.

David Gallo, explorator marin: „Mesajul meu este: „Să faceți ceva, dar să faceți rapid!” Dacă ne amintim de avionul dispărut Malaysia Airlines, și atunci au fost recepționate la început zgomote, semnale de la balize… Semne pozitive, inițial, dar nimic, până la urmă…”

În contextul dramatic al cursei contracronometru pentru salvare a picat vestea că fostul director pentru operaţiunile maritime al companiei americane OceanGate a exprimat temeri pentru siguranţa pasagerilor înainte de a fi concediat, în ianuarie 2018. David Lochridge, pilot de submarin şi scafandru scoţian, semnalase – verbal – conducerii, probleme de siguranţă cu privire la proiectarea experimentală şi netestată a submersibilului Titan.

Lochridge a aratat că unicul hublou, situat în partea din faţă a submersibilului, a fost proiectat să reziste la presiunea resimţită la 1.300 de metri adâncime. Dar scufundările pentru a admira epava Titanicului se fac la o adâncime de 3.800 de metri.

La bordul submersibilului Titan se află patru pasageri, care au plătit fiecare 250.000 de dolari ca să poată vedea epava pachebotului Titanic – chiar în locul in care a fost descoperită în 1985, pe fundul Atlanticului.

Pasagerii sunt: omul de afaceri britanico-pakistanez Shahzada Dawood și fiul său Suleman; miliardarul și aventurierul britanic Hamish Harding si Paul-Henry Nargeolet, un fost scafandru din Marina Franceză, care a mai explorat Titanicul în trecut. Se află de asemenea la bord Stockton Rush, directorul executiv al companiei OceanGate – compania care organizează voiaje spre epava Titanicului.

David Pogue, scriitor de tehnologie și știință, corespondent CBS: „Pe Twitter, toți se întreabă: „la ce s-au gândit idioții ăștia? Cine vrea să pună piciorul într-o capcană a morții?” Asta arată că lumea nu înțelege acest gen de clientelă. Sunt bogați, bărbați de vârsta a doua, care trăiesc pentru adrenalină. Vor în spațiu cu Blue Origine, se duc pe marginea vulcanilor în erupție și înoată cu rechini. Pentru ei, asemenea aventuri riscante sunt toată bucuria vieții.”

Contactul cu submersibilul a fost pierdut duminică, la o oră și 45 de minute de la începutul scufundării către faimoasa epavă, care ar fi trebuit să dureze 8 ore dus, explorat și întors. E de presupus ca se apropiau de destinație.

John Sparks, corespondent Sky News. „În cel mai optimist scenariu, nava ar fi suferit o pană de curent majoră care a afectat sistemele de comunicare. Există și variante mai îngrijorătoare: că nava a suferit o problemă structurală majoră și acum este blocată undeva sub apă sau că undeva s-a produs o fisură sau o implozie catastrofală. ”

Căpitanul Ryan Ramsey, Royal Navy: „Acolo, temperatura este de zero grade Celsius, deci e foarte frig. Oxigen ar mai avea, dar în tot acest timp ei au expirat dioxid de carbon. Așadar, principalele amenințări sunt frigul și dioxidul de carbon.”

La adâncimea respectivă, presiunea este fenomenală. Dacă încerci să ieși, nu reziști nicio secundă, spun cunoscătorii. Oricum, însă, cei 5 nu pot face asta, întrucât ușa e ferecată în șuruburi, pe dinafară.

Pe de altă parte, localizarea submersibilului nu înseamnă neapărat un deznodământ fericit.

Căpitanul Ryan Ramsey, Royal Navy: „Chiar dacă localizează vasul, să execute salvarea, ceva ce nu s-a făcut niciodată până acum de la asemenea adâncime și condiții de așa complexitate, va lua mai mult de 20 de ore să pui la punct planul și să-l execuți. Pentru că e nevoie să recuperezi submersibilul și să-l aduci la suprafață. Pentru asta îți trebuie niște roboți subacvatici foarte puternici, care, din câte știu, încă nu există.”

De trei zile, marina și aviația din Statele Unite, Garda de coastă a Canadei și o navă de cercetare franceză caută submersibilul pe o suprafață imensă, 20.000 de kilometri pătrați, cât întreaga Slovenie ori jumătate din Olanda.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Pentru a aproba comentariul dumneavoastră, vă rog să efectuaţi următorul calcul: *