Mai mulți militari și-au luat concediu de creștere a copilului, dar au plecat să lupte ca mercenari în Congo, a descoperit MApN

Ministerul Apărării a făcut verificări la nivelul întregii structuri ale Armatei să vadă dacă sunt cazuri în care militari români să se fi implicat ca mercenari în operațiunile militare private din Republica Democrată Congo. Verificările s-au făcut după ce a izbucnit scandalul care l-a implicat pe mercenarul Horațiu Potra, pe care procurorii îl acuză că ar fi pus la cale un plan de destabilizare a statului român în favoarea lui Călin Georgescu. Verificările au demarat la final de februarie.

„Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a dispus, la sfârșitul lunii februarie, verificări la nivelul întregii structuri de forțe a Armatei României, cu privire la posibilitatea ca personal activ din Ministerul Apărării Naționale, aflat în perioadă de suspendare temporară a raporturilor de serviciu cu instituția, să fi desfășurat activități în companii private de securitate românești, care au activat recent în Republica Democratică Congo. Verificările au acoperit toate formele de concedii și perioade libere la care are dreptul personalul MApN”, anunță Armata.

Din verificările efectuate, a rezultat că, în total, 466 de militari rezerviști care provin din Ministerul Apărării Naționale au semnat, după trecerea în rezervă, contracte pe diferite perioade cu companii de securitate care au activat în R.D. Congo. Acești militari au trecut în rezervă la limita de vârstă, prin demisie sau din motive medicale.

Militari aflați în concediu de creștere a copilului, angajați ca mercenari în Congo

„Din datele obținute până la acest moment, nu au fost identificate cazuri în care cadre militare active aflate în concediu fără plată, așa cum este prevăzut la art. 14 din Legea nr. 80 din 11 iulie 1995 privind statutul cadrelor militare, să se fi deplasat, în perioadele respective, în R.D. Congo, pentru a desfășura activități în cadrul unor companii de securitate private”, transmite ministerul.

„Prin extinderea verificărilor și la alte forme de concediu care presupun suspendarea temporară a raporturilor de muncă pentru personalul militar în activitate, au fost identificați șapte militari în activitate – doi subofițeri și cinci soldați profesioniști care, pe timpul concediului de creștere a copilului în vârsta de până la doi ani, obținut în mod legal (…) au desfășurat, în mod nejustificat, activități în R.D. Congo, în perioade diferite, în intervalul 2023 – începutul anului 2025, din calitatea de angajat temporar în companii de securitate”, anunță MApN.

MApN sesizează Parchetul

Potrivit instituiei, cercetările efectuate până la acest moment reliefează că acești militari au încălcat mai multe prevederi legale și normative, printre care: părăsirea teritoriului național fără aprobare, interzicerea îndeplinirii altor funcții în afara celor pe care sunt încadrați sau cele referitoare la plata îndemnizației lunare pentru creșterea copilului, care se acordă în situația în care solicitantul locuiește în România împreună cu copilul / copiii pentru care solicită drepturile și se ocupă de creșterea și îngrijirea acestora. Trei dintre acești militari se află încă în concediu de creștere a copilului, iar patru dintre ei s-au întors la unități.

Pentru unul dintre acești șapte militari s-au finalizat deja cercetările, fiind sesizat Parchetul Militar, urmând ca și în celelalte șase cazuri să fie aplicate măsuri similare. În paralel, au fost inițiate demersuri de natură disciplinară și administrativă, acestea urmând a fi finalizate după pronunțarea Parchetului Militar asupra încadrării penale a faptelor, anunță instituția.

Militari în rezervă care au fost în Congo, reangajați în MApN

Mai mult, MApN anunță că din alte verificări extinse a descoperit că alți 24 de militari, „care au trecut în rezervă prin demisie, în anii anteriori, și, ulterior, au activat în cadrul unor companii private de securitate din Congo, au fost acceptați să se întoarcă în activitate, în perioada 2023-2024, fiind, la acest moment, încadrați în diferite unități militare din MApN”.

MApN spune că există o bază legală pentru reangajarea lor care spune că „în funcție de nevoile instituției militare, soldații și gradații profesioniști cu o vechime în serviciu de cel puțin 4 ani, trecuți în rezervă în temeiul art. 45 alin. (1) lit. b), e)-g) și i), care au vârsta de până la 45 de ani, pot fi rechemați în activitate dacă s-au aflat în rezervă mai puțin de 4 ani neîntrerupt”.

„Deși rechemarea în activitate a acestor militari nu prezintă vulnerabilități semnificative din punct de vedere al securității naționale, toți fiind încadrați pe funcții aflate la baza ierarhiei militare, iar nivelul de acces la informații clasificate este la treapta minimă, au fost dispuse măsuri suplimentare de verificare și monitorizare pentru fiecare caz în parte, urmând ca, în funcție de rezultate, să fie luate măsuri în consecință”, anunță MApN.

De asemenea, au fost identificate 14 situații în care militari în rezervă, care au activat, pentru diferite perioade, în R.D. Congo din această poziție și, ulterior, au dobândit în perioada 2020-2024 calitatea de rezervist voluntar.

„Ministrul apărării naționale a ordonat clarificarea circumstanțelor și responsabilităților care au permis aceste situații, precum și luarea cu maximă urgență a măsurilor de prevenire pe viitor”, mai transmite MApN.

Ce se știe despre mercenarii români din Congo

În ultimele luni presa din România a scris despre prezența unui număr semnificativ de cetățeni români în Republica Democrată Congo, implicați în activități militare private. Sub masca unor contracte de securitate și antrenament, acești foști militari români, mulți dintre ei cu experiență în forțele speciale, au ajuns în țara africană.

Potrivit PressOne, românii câștigă în Congo salarii care încep de la 5.500 de dolari pe lună, mult peste salariile de acasă, care sunt, în medie, de 5.500 de lei, și foarte departe de salariul de 150 de dolari pe care îl primesc militarii congolezi, și asta când sunt plătiți.

Unul dintre cele mai cunoscute nume asociate cu aceste activități este Horațiu Potra, reținut la final de 2024 în timp ce se îndrepta spre București alături de mai multe persoane cu arme de foc, săbii, macete pentru instigare la proteste neautorizate și acțiuni de destabilizare, potrivit procurorilor. Fost luptător în Legiunea Străină, cu o experiență vastă în domeniul securității private, Potra este suspectat că a recrutat sute de români, inclusiv din rândurile armatei și forțelor speciale, pentru a-i trimite în țara africană. Despre el se crede că este liderul uneia dintre cele două companii militare private din Europa care operează în Congo.

Românii se aflau într-o zonă gri, între misiunea oficială de instructori și acuzațiile că ar fi mercenari. A durat aproape un an până când președintele congolez Félix Tshisekedi a vorbit despre prezența lor într-un interviu cu RFI și Jeune Afrique. S-a referit la ei ca fiind „instructori”.

Mercenarii lui Horațiu Potra

Investigația PressOne nota că compania militară privată condusă de Horațiu Potra a semnat în noiembrie 2022 un contract cu guvernul din Kinshasa printr-o firma congoleză numită Congo Protection, conform unui raport ONU din iunie 2023 și a căutat să angajeze aproximativ 1.000 de cetățeni români și moldoveni. Misiunea lor este să păzească aeroportul, avanposturile din jurul orașului și să instruiască soldați congolezi.

Soldații români din Congo nu sunt asigurați. „Nicio companie de asigurări nu îți face asigurare”, a explicat Potra într-un interviu acordat PressOne la sfârșitul lunii august. Inițial, bărbații au avut asigurare de muncă și de călătorie, însă nu a mai fost posibil după ce, în februarie anul acesta, doi dintre ei au murit și mai mulți a fost răniți.

Acela a fost și momentul în care în presa din România a început să se vorbească despre românii din Congo, după atacul din apropierea orașului Sake, aflat la 24 de km de Goma. Acolo românii aveau o bază și un centru de instrucție. După atac au părăsit orașul, care era mult prea aproape de linia frontului și s-au retras în Goma. „Am încercat să ne apărăm pozițiile, dar din moment ce a plecat armata (congoleză), am plecat și noi,” spunea Potra în august. 

Tot pe continentul african, Potra a lucrat și în protecția minelor, pentru miliardarul australian de origine română Frank Timiș, proprietarul Gabriel Resources, și suspectat în cazuri de corupție.

Tot Potra este și cel care l-a recrutat pe Iulian Gherghuț, un bărbat care lucra ca agent de securitate la mina lui Timiș din Burkina Faso când a fost răpit și dus în Mali, unde a stat în captivitate timp de opt ani.

Mercenarii lui Potra, cunoscuți sub numele de „Romeos”

Recent, The Guardian publica o investigaţie privind utilizarea de către Republica Democratică Congo a sute de luptători români și dezvăluia modul în care o operaţiune dezorganizată cu recruţi neantrenaţi a devenit un „circ” mortal.

Șeful lor, Horațiu Potra, este fugit din România, după ce autoritățile au decis să-l aresteze în dosarul în care este implicat și Călin Georgescu.

La sfârşitul anului 2022, când M23 înconjura Goma, guvernul congolez a angajat două firme militare private. Una dintre acestea, denumită Agemira, era formată din aproximativ 40 de foşti agenţi de securitate francezi care furnizau informaţii şi sprijin logistic armatei congoleze.

Cea mai mare parte a mercenarilor provenea de la o a doua firmă condusă de Horaţiu Potra, un bărbat din Transilvania şi fost legionar francez, cunoscut pentru asigurarea securităţii politicienilor şi a siturilor miniere din Africa. La apogeul lor, oamenii lui Potra din RD Congo, care erau predominant români, erau în număr de aproximativ 1.000. În cercurile de securitate, aceştia erau cunoscuţi sub numele de „Romeos”, scrie The Guardian.

Operaţiunea a fost neglijentă, afectată de dispute salariale şi de lipsa de echipamente. Potrivit unei anchete comune a publicaţiei The Guardian, a publicaţiei româneşti Public Record şi a publicaţiei belgiene Le Soir, au fost mobilizaţi foşti membri ai forţelor de securitate, dar şi recruţi neantrenaţi, cum ar fi paznici de supermarket. De asemenea, aceşti Romeo au lucrat îndeaproape cu miliţiile locale şi au participat la lupte.

În timp ce forţele militare congoleze şi aliate din jurul oraşului Goma se prăbuşeau între 27 şi 28 ianuarie, echipa Romeos a fugit spre principala bază ONU din centrul oraşului, abandonând echipamente, puşti şi jeep-uri. „Sigur urmau să fie ucişi”, a declarat un oficial de rang înalt al ONU, care a cerut să rămână anonim. Luptătorii M23 au sosit apoi la baza ONU şi le-au dat acestor Romeos două ore pentru a se preda. Unii au escaladat zidurile hotelului Serena adiacent pentru a privi în jos în incintă, creând panică în interior.

„A fost o criză reală, reală”, spune oficialul de rang înalt al ONU, care a adăugat că negocierile cu mize mari la care au participat preşedinţii lumii au condus la un acord de scoatere din ţară, o relatare confirmată de alte două surse ONU.

Mai mult de 280 de mercenari din cei 1.000 iniţiali – mulţi plecaţi înainte de căderea oraşului Goma – au fost conduşi la graniţa cu Rwanda şi duşi acasă cu avionul. Cel puţin patru au fost ucişi în timpul desfăşurării lor de doi ani în provincia Kivu de Nord. „A fost un circ”, spune un fost membru român al forţelor speciale, care a rămas în RD Congo doar şase săptămâni, deoarece condiţiile erau rele.

Și BBC a scris la sfârștiul luni ianuarie despre pariul eșuat al Congo pe mercenarii români. Publicația a dezvăluit că românii duși în Congo de Horațiu Potra au fost recrutați cu salarii lunare de 5.000 de dolari pentru a lupta împotriva rebelilor din gruparea M23, în timp ce soldații congolezi erau angajați pentru 100 de dolari pe lună, pe care uneori nici nu îi primeau.

Horațiu Potra, dat în urmărire internațională

Horaţiu Potra, fiul său şi încă o rudă sunt daţi în urmărire după ce pe numele lor au fost emise mandate de arestare în lipsă în dosarul în care au avut loc percheziţii la apropiaţi ai lui Călin Georgescu.

Horaţiu Potra a contestat la ICCJ măsura, dar înalta curte a respins calea de atac.

Potra a părăsit România înainte de a-i fi percheziţionată casa pe 26 februarie.

Zeci de pistoale, puști mitralieră, încărcătoare de la arme letale sau grenade, precum și 25 de kilograme de aur, 3,3 milioane de dolari și peste 700.000 de lei au fost găsite de anchetatori la perchezițiile făcute la locuințele lui Horațiu Potra, ale familiei acestuia și ale mercenarilor săi, a anunțat la o zi după percheziții Poliția Română.