Factoringul își extinde baza de utilizatori într-o economie afectată de scăderi

În primul semestru din 2026, PIB-ul a scăzut cu 0,7%, iar numărul insolvențelor a atins cel mai ridicat nivel din ultimii opt ani. În același interval, numărul companiilor finanțate prin factoring a crescut cu 19%, iar relațiile comerciale finanțate cu 46%.

Piața românească de factoring a totalizat 5,08 miliarde EUR în primul semestru al anului 2026, arată studiul realizat de Ipsos România la comanda Asociației Române de Factoring, pe baza raportărilor a 13 instituții financiare bancare și nebancare.

Volumul este cu 3,9% peste nivelul din semestrul I 2025 (4,89 miliarde EUR), iar după corectarea efectului deprecierii leului față de euro, creșterea este de 6,6%. În termeni reali, cu o inflație anuală în jurul a 10% în primul semestru, volumele sunt în ușoară scădere, dar piața și-a menținut nivelul într-o economie aflată în contracție.

Stabilitatea pieței trebuie citită pe fondul unui semestru dificil pentru economia românească. Potrivit datelor provizorii publicate de INS pe 7 septembrie, PIB-ul a scăzut cu 0,7% în semestrul I 2026 (serie brută), iar consumul final al gospodăriilor s-a redus cu 2,5%. Producția industrială a scăzut cu 3,7% în primele șapte luni, volumul comerțului cu amănuntul cu 5,7%, iar numărul insolvențelor a crescut cu 12,4%, la 3.855 de firme și PFA.

CIFRELE-CHEIE ALE PIEȚEI DE FACTORING

Corectat cu deprecierea leului față de euro între cele două perioade (paritatea de raportare: 0,200 → 0,194 EUR/RON), volumul total crește cu circa 6,6%.

Economia reală și piața de factoring, față în față

Tabloul macroeconomic este unul de stagflație. PIB-ul a stagnat în trimestrul al doilea față de primul și a fost cu 0,4% sub nivelul de acum un an. Motorul principal a fost investiția: formarea brută de capital fix a crescut cu 10,9% în primul semestru, susținută de plățile din fonduri europene și PNRR, iar construcțiile au avansat cu 8,7% în trimestrul II față de trimestrul I. Fără acest aport, contracția ar fi fost semnificativ mai adâncă.

Inflația a început să coboare accelerat, de la 10,4% în iunie la 6,17% în august,  însă  rămâne cea mai ridicată din Uniunea Europeană. BNR și-a revizuit în august prognoza pentru finalul anului la 6,1%. Dobânda de politică monetară a rămas la 6,50%, nivel neschimbat din august 2024.

Pe piața creditului, dinamica este asimetrică. În iulie, creditul acordat de bănci firmelor și populației a scăzut cu 0,5% în termeni reali, componenta în lei cu 4,2%, în timp ce creditul acordat statului a crescut cu 12,6% într-un an. Consolidarea fiscală avansează,  deficitul bugetar la șapte luni a coborât la 2,34% din PIB, de la 3,99% cu un an în urmă, dar se desfășoară sub un guvern interimar.

Surse: INS, BNR, ONRC, Ipsos/ARF.

1. Volumele se mențin. Utilizarea se adâncește.

Indicatorii de volum sunt afectați simultan de inflație și de cursul de schimb. Indicatorii de utilizare nu sunt.

• Numărul de aderenți activi a crescut cu 19,2%.
• Numărul relațiilor aderent–debitor a crescut cu 45,6%, de peste două ori mai rapid decât numărul de clienți.
• Numărul mediu de debitori pe aderent a urcat de la 2,45 la 2,99. Comparativ cu media anului 2025 (2,83), progresia continuă.
• Volumul mediu per relație aderent–debitor a scăzut cu 28,5%.

Tiparul este consistent: aceleași companii cedează creanțe asupra unui număr tot mai mare de debitori, la valori unitare mai mici. Factoringul încetează să fie o soluție punctuală pentru câțiva parteneri comerciali strategici și devine un instrument aplicat sistematic asupra portofoliului de creanțe.

Pentru acuratețe: exprimate în termeni reali, cu o inflație anuală în jurul a 10% în primul semestru, volumele finanțate sunt în ușoară scădere. Piața de factoring nu a fost imună la contracția economiei, și-a menținut însă nivelul și și-a extins substanțial baza de utilizatori, într-o perioadă în care consumul, industria și comerțul au scăzut.

Vezi și: Piața românească de factoring depășește 10,5 miliarde EUR în 2025 și înregistrează o creștere de 12% față de 2024

2. Disciplina de plată: media se stabilizează, extremele se deteriorează

Întârzierea medie la plată a debitorilor față de termenele contractuale a fost de 6,9 zile în semestrul I 2026, față de 8,0 zile în semestrul I 2025 — dar și față de 6,4 zile în ansamblul anului 2025.

Comparativ cu referința anuală, media s-a deteriorat cu 0,5 zile. Mai important, întârzierea maximă raportată a urcat constant: 15 zile în S1 2025, 30 de zile în anul 2025, 35 de zile în S1 2026.

Tiparul este consistent cu statistica insolvențelor: cele 3.855 de proceduri deschise în primul semestru reprezintă, potrivit analizei Coface pe baza datelor ONRC, cel mai ridicat nivel pentru un prim semestru din ultimii opt ani, cu creșteri concentrate în agricultură, activități profesionale și construcții. Comportamentul median de plată rămâne bun; coada distribuției se alungește în fiecare perioadă de raportare.

Pentru finanțatori, aceasta înseamnă că selecția debitorilor a devenit un factor de diferențiere mai important ca oricând.

3. Descentralizare geografică

București-Ilfov rămâne principalul hub, dar ponderea sa în factoringul intern scade constant:

Ponderea Capitalei în numărul de aderenți interni a scăzut de la 31,3% la 29,9%. Toate cele opt regiuni de dezvoltare au înregistrat creșteri ale numărului de aderenți, cele mai puternice fiind Sud-Vest Oltenia, Sud-Est și Vest.

4. Exportul: factoringul crește de peste zece ori mai rapid decât comerțul

Factoringul de export a crescut cu 35,2%, la 625,5 milioane EUR, în timp ce exporturile de bunuri ale României au avansat cu doar 3,0% în primul semestru. Diferența indică o creștere a gradului de penetrare a factoringului în comerțul exterior: tot mai mulți exportatori își finanțează și își asigură creanțele externe prin acest instrument. Creșterea este concentrată în:

• Metale, chimicale, apă și reciclare — 343,2 mil. EUR, 55% din volumul de export
• Autovehicule, utilaje, echipamente — 93,5 mil. EUR
• Transport și depozitare — 62,8 mil. EUR

Regional, exportul rămâne dominat de Sud-Vest Oltenia (47% din volum). Factoringul de import a scăzut cu 14,4%.

5. Pe industrii

În factoringul intern, sectoarele cu cele mai mari volume au fost FMCG (748,2 mil. EUR), Autovehicule și echipamente (559,8 mil. EUR), Silvicultură, prelucrare lemn și construcții (503,9 mil. EUR) și Metale și chimicale (502,7 mil. EUR).

Comparativ cu semestrul I 2025, au avansat FMCG, construcțiile, metalele, transportul și agricultura, în timp ce energia, produsele farmaceutice, electronicele/IT&C și industria auto au înregistrat scăderi. Evoluția construcțiilor este consistentă cu principalul segment al economiei aflat în expansiune — investițiile.

DECLARAȚII

Bogdan Roșu, Președintele Asociației Române de Factoring:

„În primul semestru, PIB-ul a scăzut cu 0,7%, consumul gospodăriilor cu 2,5%, producția industrială cu 3,7%, iar comerțul cu amănuntul cu 5,7%. Motorul principal a fost investiția, susținută de fondurile europene. În acest context, o piață de factoring care rămâne la 5 miliarde de euro nu raportează o performanță, ci o reziliență. Stabilitatea într-un an de contracție are altă valoare decât stabilitatea într-un an de creștere. Nominal, piața a crescut cu 3,9% în euro, circa 6,6% corectat cu cursul; în termeni reali, cu inflația în jurul a 10%, a scăzut ușor și preferăm să o spunem direct.”

„Cifra care contează nu este volumul, ci numărul relațiilor aderent–debitor: plus 46%, față de plus 19% clienți noi. Un aderent care cesiona acum un an în medie 2,45 debitori cesionează astăzi aproape trei. Există și un context macro care face această evoluție relevantă: în iulie, creditul bancar către stat creștea cu 12,6% pe an, iar creditul în lei către firme și populație scădea cu 4,2% în termeni reali. Într-o economie în care lichiditatea sistemului se îndreaptă spre finanțarea deficitului, valoarea factoringului stă în faptul că este finanțare ancorată în tranzacții comerciale reale, care se autolichidează la încasare și transferă riscul de credit. Companiile îl aplică astăzi asupra unei părți tot mai mari din portofoliul lor commercial, ca instrument permanent de trezorerie si de management al riscului, nu ca soluție de avarie.”

„Întârzierea medie la plată este de 6,9 zile. Ceea ce mă preocupă este maximul raportat: 15 zile acum un an, 30 la finalul anului trecut, 35 astăzi. Media se ține, marginea cedează, exact tiparul unui semestru cu cele mai multe insolvențe din ultimii opt ani. Riscul principal al economiei românești în 2026 nu este încetinirea generalizată, ci polarizarea: firme solide care plătesc la termen și un segment în creștere care nu mai poate. În acest mediu, selecția și evaluarea riscului de credit comercial valorează din ce in ce mai mult.”

„Pentru a doua jumătate a anului, cele mai importante variabile nu sunt de natură financiară, ci instituțională. Dezinflația este reală (de la 10,4% în iunie la 6,17% în august)  și deschide, în principiu, spațiu pentru relaxarea politicii monetare. Dar economia intră în ultimul trimestru cu un guvern interimar și cu bugetul pe 2027 încă de construit. Firmele pot absorbi dobânzile, insa ceea ce absorb mult mai greu este imposibilitatea de a planifica. Predictibilitatea fiscală va conta, pentru ciclul investițional din 2027, mai mult decât orice punct de bază al dobânzii-cheie.”

PERSPECTIVE PENTRU 2026

Pe baza sezonalității istorice, ARF estimează un volum total pentru anul 2026 în zona de 10,6 miliarde EUR, cu aproximativ 1% peste nivelul de 10,5 miliarde EUR din 2025 — o proiecție de stagnare, coerentă cu estimările instituțiilor internaționale pentru economie: Comisia Europeană anticipează o creștere a PIB de doar 0,1% în 2026, iar unele bănci comerciale estimează o contracție.

Patru factori vor determina traiectoria:

1. Dezinflația și politica monetară. BNR estimează o inflație de 6,1% la finalul anului. O eventuală relaxare monetară ar reduce costul finanțării pentru întreaga economie, dar ar intensifica și concurența creditului bancar clasic pentru clientul corporate.
2. Fondurile europene și PNRR. Plățile din fonduri europene și PNRR au crescut cu peste 60% în primele șapte luni, iar investițiile bugetare cu circa 24%. Acestea susțin construcțiile și lanțurile de furnizori din infrastructură, segmente cu nevoi mari de capital de lucru.
3. Claritatea politică și fiscală, inclusiv adoptarea bugetului pe 2027 de către un guvern cu puteri depline.
4. Riscul de credit comercial, într-un mediu cu insolvențe în creștere cu peste 12% anual și cu o dispersie a întârzierilor la plată în lărgire.

ARF estimează că extinderea bazei de clienți va continua să depășească dinamica volumelor.