Piața de factoring din România a crescut în primul semestru al acestui an cu 12% față de aceeași perioadă din 2016, atingând 2 miliarde de euro, potrivit datelor colectate de Asociația Română de Factoring (ARF). “Creșterea este una consistentă per ansamblu, însă cifrele ar fi putut fi chiar cu 5 – 6 puncte procentuale mai mari dacă economia ar fi beneficiat și de un nivel crescut de investiții și nu doar de consum. Cheltuielile de capital (investițiile directe ale statului) sunt în continuare la niveluri minime; în continuare nu se alocă suficiente fonduri pentru proiectele strategice în infrastructură sau energie, iar absorbția de fonduri europene este la un nivel foarte redus, aceste fapte afectând major dezvoltarea economică din anii următori”, declară Bogdan Roșu, președinte ARF.
Luate în ansamblu, operațiunile de factoring intern au înregistrat o creștere de peste 14%. Din punctul de vedere al produselor accesate, cea mai semnificativă creștere procentuală a avut-o factoringul revers, de 58%, contribuind la menținerea pe prima poziție a factoringului intern fără regres cu un volum de peste 1,25 miliarde de euro. Factoringul revers este un produs din ce in ce mai căut în ultimii ani, mai ales pentru segmentul companiilor foarte mari. “Candidatul tipic pentru un produs de factoring revers poate fi un key account care are inițiativa finanțării prin factoring a furnizorilor săi (de pe piața internă sau externă). Astfel, aceștia vor avea posibilitatea de a avea facturile plătite înainte de termen printr-un sistem pus la dispoziție de clientul său împreună cu finanțatorul (bancă sau IFN). Problema termenelor de plată extinse este deci preluată de instituția finanțatoare, iar relatia comerciala se desfășoară în condiții ideale”, explică Bogdan Roșu.
Ca si volume de creante administrate prin factoring, pe primul loc se situează domeniul FMCG, cu crestere de 40%, urmat îndeaproape de IT cu creștere 168%, pe locul trei fiind construcțiile cu crestere de 10%, față de primul semestru din 2016.
Creștere cu 168% a factoringul intern pe domeniul IT
„La capitolul factoring intern, domeniul IT&C a avut cea mai frumoasă evoluție față de 2016, crescând de la 106 milioane de euro la aproape 290 milioane euro. În acest moment se situează în apropiere de volumele realizate de companiile din FMCG, iar cu acest ritm de creștere, ne așteptăm ca în timpul apropiat chiar să treacă pe primul loc”, mai declară Bogdan Roșu.
Factoringul de export a crescut cu 3,5% per total, în timp ce factoringul de import a crescut cu peste 12%.
„O explicație a acestei creșteri rezidă și în expandarea total neașteptată a consumului, pe fondul măririi veniturilor populatiei, în special a angajaților din sectorul public, din ultimul an. Cererea pentru consum nu a putut fi acoperită de producția internă care este insuficient dezvoltată și insuficient de elastică la astfel de evoluții. În consecință, diferența a trebuit să fie acoperită prin importuri, dezechilibrul dintre importuri și exporturi având o contribuție negativă la PIB”, precizează Bogdan Roșu.
Mai mult de jumătate din volumele administrate prin factoring de export (cu o cota de 56 %) au fost accesat de firme din domeniul „Metale, chimicale, apă și reciclare”, acest domeniu fiind pe primul loc și la factoringul de import (cu o cota de 44%).
În ceea ce privește factoringul de import, pe locurile doi și trei se situează domeniile IT&C (cu o cota de 22%), respectiv FMCG (cu o cotă de 21%).
În cifre absolute, la toate cele trei tipuri de operațiuni de oprețiuni de factoring s-au obținut creșteri. Factoringul intern a ajuns la 1,58 miliarde de euro, cel de export a depășit 350 de milioane euro, iar cel de import a depășit 70 milioane euro.
„Putem spune că printr-o promovare constantă, obiectivele principale ale ARF au fost îndeplinite în prima parte a acestui an, mai ales prin faptul că a crescut atat volumul de creanțe administrate, cu 12%, dar și numărul companiilor care au accesat factoring, cu aproximativ 15%. De asemenea, volumele gestionate prin factoring pentru companii mici și mijlocii au crescut cu 5%, iar disciplina de plată a debitorilor cedați s-a îmbunătățit, întârzierea medie la plată înregistrând o scădere de aproximativ 18%”, mai spune președintele ARF.