Rusia ar putea ataca țări NATO „din 2026 încolo”, spun serviciile germane de informații

0
113

Rusia ar putea ataca teritoriul țărilor membre NATO „din 2026 încolo”, potrivit unei analize a amenințărilor militare a Serviciilor germane de informații, relatează Business Insider și European Pravda, potrivit Ukrainska Pravda.

Reorganizarea armatei ruse, mișcările de trupe și desfășurarea de rachete în partea de vest a țării, precum și creșterea producției de arme rusești indică faptul că Rusia se pregătește pentru un conflict major cu Occidentul, arată analiza serviciilor de informații germane.

Creșterea producției de arme ar putea duce la dublarea forței militare a Rusiei în următorii cinci ani față de cum arată în prezent, în special în armele convenționale, potrivit unui raport secret.

„Nu se mai poate exclude” ca Rusia să atace cel puțin o parte din teritoriul NATO „din 2026 încolo”, precum statele baltice sau Finlanda, se arată în raportul citat de Business Insider, care subliniază că agențiile germane nu au făcut încă astfel de declarații specifice în mod public.

Business Insider spune că și la sediul NATO sunt împărtășite îngrijorările cu privire la creșterea capacităților militare ale Rusiei și a confruntărilor ulterioare, dar nu consideră că acest lucru duce neapărat la război.

Generalul-locotenent Alexander Sollfrank, comandantul centrului logistic militar al NATO din sud-vestul Germaniei, a îndemnat aliații să se ocupe de „birocrația” care îngreunează deplasarea trupelor și a echipamentelor și care împiedică utilizarea armelor și a altor echipamente de către alte țări în cazul unei crize majore.

În special, Business Insider citează evaluări ale serviciilor de informații americane, care „pe termen mediu” nu văd pericolul unui atac rusesc asupra NATO și consideră că forțele armate ruse vor avea nevoie de încă cinci până la opt ani pentru a restabili puterea militară pe care o aveau înainte de invazia Ucrainei.

Ministrul apărării german Boris Pistorius a avertizat în ianuarie că războiul dintre Rusia şi Ucraina s-ar putea extinde în ţările din vecinătate, însă estimează că Vladimir Putin ar putea invada o țară NATO peste „5-8 ani” începând de acum.

„Auzim ameninţări de la Kremlin aproape în fiecare zi – cel mai recent din nou împotriva prietenilor noştri din statele baltice”, spunea Pistorius, la exact un an de la preluarea mandatului de ministru federal al apărării.

Sâmbătă, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a a reiterat și el că trebuie să ne pregătim pentru încă cel puţin câţiva ani de o relaţie tensionată cu Moscova.

Schengen militar în Europa

Cea mai mare provocare în cadrul NATO este birocrația în ceea ce privește transferul de trupe și echipament între statele membre.

De câțiva ani, liderii din cadrul NATO speră să creeze un echivalent militar al spațiului Schengen, care permite transfer fără vize între statele participante.

În prezent se poartă discuții privind crearea unor „coridoare militare” în Europa, iar rezultatele ar putea fi anunțate înainte de următorul summit al NATO, care va avea loc în iulie la Washington.

Germania, Olanda şi Polonia au semnat la sfîrșitul lui ianuarie un acord menit să reducă birocraţia care împiedică deplasarea transfrontalieră rapidă a trupelor şi armamentului de-a lungul unuia dintre principalele coridoare care duc de la Marea Nordului la flancul estic al NATO.

Ministrul olandez al Apărării, Kajsa Ollongren, a spus că este esenţial să existe condiţii care să permită desfăşurări militare rapide înainte de apariţia unui eventual conflict.

„Geografia este ceea ce este. Asta înseamnă că trebuie să poţi să te deplasezi rapid din Olanda, prin Germania, până în Polonia”, a declarat el.

Reamintim că pe 24 februarie 2022, Rusia a lansat o agresiune nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei, susţinând că efectuează o „operaţiune militară specială de denazificare” în ţara vecină şi de protejare a comunităţii rusofone.

Economia rusă a trecut acum pe picior de război cu fabrici de armament care funcționează 24 de ore din 24, iar o treime din cheltuielile publice sunt acum alocate apărării, forțând guvernul condus de Mihail Mișustin să scoată în ultimii 2 ani aproape 6,5 trilioane de ruble din bugetul său pentru zile negre, Fondul Național al Bunăstării.

Sursă HotNews

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Pentru a aproba comentariul dumneavoastră, vă rog să efectuaţi următorul calcul: *