În ciuda a 10 pachete de sancțiuni, Rusia încasează în continuare zeci de miliarde din UE

0
204

Din februarie 2022 și până acum, UE a impus zece rude de sancțiuni contra Rusiei, cele mai dure măsuri luate vreodată de blocul comunitar împotriva unei țări străine. Bruxellesul spune că sancțiunile sale sunt menite să reducă veniturile Moscovei și accesul acesteia la tehnologii ce pot fi folosite în război.

Dar impactul sancțiunilor „nu va fi suficient de sever pentru a limita capacitatea Rusiei de a purta un război împotriva Ucrainei în 2023″, se arată într-o notă de analiză a Parlamentului European.

Multe schimburi comerciale continuă să aibă loc între cele 27 de țări ale blocului și Rusia, acestea fiind datorate unor acțiuni reușite de lobby, lipsei de dorință a UE de a încasa lovituri economice mai dure și al preocupărilor legate de efectele asupra lanțurilor de aprovizionare globale, notează Reuters.

Acum, mai degrabă decât să caute noi arii în care să aplice sancțiuni, UE vrea să ia măsuri pentru ca cele în vigoare să nu mai fie ocolite. Emiratele Arabe Unite, Turcia, Armenia, Georgia, Kazahstan și Kârgâzstan au fost identificate de Bruxelles drept potențiale căi de eludare.

Agenția Reuters a realizat o listă a domeniilor în care UE continuă să facă afaceri cu Rusia și amploarea acestui comerț.

UE încă virează Rusiei 10 miliarde de euro pe lună

În 2021, Rusia a fost al cincilea partener comercial al UE, cu schimburi de bunuri în valoare de 258 de miliarde de euro, potrivit Comisiei Europene. Principalele importuri ale UE au fost combustibilii, lemnul, fierul și oțelul și îngrășămintele.

De la invazia din 2022, valoarea importurilor UE din Rusia a scăzut la jumătate, dar tot a rămas la un nivel de aproximativ 10 miliarde de euro lunar, potrivit datelor din decembrie anul trecut.

În total, UE a importat bunuri din Rusia în valoare de 171 de miliarde de euro începând din martie 2022 până la sfârșitul lunii ianuarie 2023, potrivit celor mai recente date disponibile de la Eurostat, biroul de statistică al UE.

Mai puțin gaz rusesc prin conducte, mai mult GNL

Anul trecut, UE a sancționat importurile de cărbune și petrol rusesc venit pe cale maritimă. Gazul nu este acoperit de sancțiunile UE, dar Moscova a redus ea livrările prin conducte către Europa de la invazie.

În 2022, UE a primit cu aproximativ cu 40% mai puțin gaz rusesc decât în ultimii ani. Gazul natural lichefiat este însă o altă poveste.

Livrările rusești de GNL către Europa au crescut după începerea războiului – la 22 de miliarde de metri cubi în 2022, față de aproximativ 16 miliarde de metri cubi în 2021, potrivit unei analize a Uniunii.

Volumele de GNL sunt totuși mult mai mici decât livrările de gaze prin conducte ale Rusiei, care erau de aproximativ 155 de miliarde de metri cubi pe an înainte de război. Dar creșterea acestora a determinat unele țări să ceară o opțiune legală în temeiul legislației UE pentru a bloca importurile de GNL.

Industria nucleară își vede de treabă ca înainte

În mod similar, nu au existat sancțiuni împotriva industriei nucleare rusești, o idee la care se opun în mod deschis Ungaria (unde compania rusă de stat pentru energie nucleară Rosatom urmează să extindă centrala electrică Paks) și Bulgaria.

Importurile UE de produse ale industriei nucleare rusești s-au ridicat la aproape 750 de milioane de euro în 2022, potrivit Eurostat.

Agenția nucleară a UE, Euratom, a spus că Rusia a furnizat o cincime din uraniul utilizat de unitățile UE în 2021 (acestea fiind cele mai recente date disponibile), precum și o pătrime din serviciile de conversie și o treime din serviciile de îmbogățire a materialului nuclear.

Ministerul francez al Energiei a contestat anumite părți ale unui raport al Greenpeace, care luna trecută a afirmat că Parisul a crescut puternic importurile de uraniu îmbogățit din Rusia după invazie. Parisul a susținut că ar fi mai costisitor să întrerupă contractele cu Rusia decât să le continue.

Belgia și diamantele

UE a cumpărat anul trecut diamante rusești în valoare de 1,4 miliarde de euro, potrivit Eurostat, în condițiile în care nu a interzis nici importurile de pietre prețioase și nici nu a pus pe lista neagră compania minieră Alrosa, controlată de statul rus.

Belgia, unde se află cel mai mare centru de comerț cu diamante din lume, Anvers, i-a supărat pe „durii” blocului comunitar, făcând lobby ca UE să nu acționeze singură în privința interzicerii diamantelor rusești.

UE, Statele Unite și alte economii din G7 lucrează în prezent la un sistem de trasabilitate pentru a elimina împreună diamantele rusești. Centrul Mondial al Diamantelor de la Anvers a spus că, pentru a fi eficient, acest sistem trebuie să includă și India – care nu face parte din G7.

Moscova a încasat mai mulți bani pentru mai puține îngrășăminte

Importurile UE de îngrășăminte rusești au fost în valoare de 2,6 miliarde de euro anul trecut, cu peste 40% mai mult decât în 2021, deoarece creșterea prețurilor a compensat volumele mai mici, potrivit Eurostat.

Potasa din Rusia și aliatul său Belarus este puternic restricționată sau interzisă în UE. Dar alte îngrășăminte, inclusiv ureea, circulă liber, a declarat Sean Mackle de la lobby-ul industrial Fertilizers Europe, adăugând că abordarea inegală a cântărit asupra punerii în aplicare a sancțiunilor.

Dezacordul dintre cele 27 de state membre ale UE cu privire la derogările propuse pentru ca îngrășămintele să continue să ajungă în Africa blochează impunerea de noi sancțiuni împotriva Belarusului.

Printre materiile prime neafectate de sancțiuni se numără nichelul, utilizat în principal pentru producția de oțel inoxidabil. UE a importat nichel în valoare de 2,1 miliarde de euro în 2021 și de 3,2 miliarde de euro anul trecut, potrivit Eurostat.

Nume mari lipsesc de pe lista de sancțiuni

Alrosa și Rosatom lipsesc de pe lista neagră a UE, care cuprinde în prezent aproape 1.700 de persoane și entități cărora li s-a interzis accesul în blocul comunitar.

Gazprombank (brațul financiar al monopolului rus de gaze Gazprom) și al doilea mare producător de petrol rus, Lukoil, lipsesc, de asemenea, de pe listă.

Printre motivele „scăpărilor” din cadrul celor zece pachete sancțiuni se numără lobby-ului, dar și ajutorul dat Moscovei de unele țări terțe.

Unele voci, precum cea a organizației Transparency International, cer de mult ca Rusiei să i se reteze accesul la lobby-ul din cadrul UE și să fie aplicate sancțiuni secundare pentru a-i pedepsi pe cei care îi ajută pe cei aflați sub sancțiuni, așa cum este practica standard a Statelor Unite.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Pentru a aproba comentariul dumneavoastră, vă rog să efectuaţi următorul calcul: *