despre mai multe si laguna 3

uichendul asta a fost plin de evenimente pentru mine, cel putin. am vazut massive attack sambata seara si am fost impresionat de cat de metalic este soundul trupei in concert. desfasurarea de forte a fost si ea un lucru peste asteptari, cei doi britanci si-au adus si fetele cu ei. spre deosebire de metallica, massive attack au vorbit mai putin si au cantat doar de prin toata discografia. s-au intors si ei la bis si au incheiat rotund cu “unfinished sympathy”. frumos!

al doilea eveniment din uichendul asta a fost intalnirea cu muntele la el acasa; asta s-a intamplat duminica. am avut un renault laguna 3 a test, o masina surprinzatoare, si in drum spre cota am decis sa ma abat catre stana regala sau poiana stanii. foarte tare! trebuie sa multumesc providentei, universului pentru alegerea de moment. drumul forestier care urca necontenit este bun chiar si in conditii de ploaie, este acoperit de noroi in proportie nesemnificativa si daca iti place natura poate fi facut si pe jos in mai putin de o ora.

eu l-am facut cu renault laguna 3 pentru ca aveam in spate un bagajel de aproape 3 ani cu care trebuie sa fii precaut. lui i-a placut drumul si masina, mai ales pentru ca avea plafon panoramic si pentru ca afara ploua.

ajunsi sus pe platoul regal am gasit putin soare si niste sezlonguri la fel de regale indreptate spre varful dupa care se ascunde piatra arsa. atmosfera era rece si plina de apa, iarba verde si aerul mirosind a brad. nu am sta mai mult de o ora in creierul muntilor, insa a parut mai mult. am plecat pentru ca incepuse sa fie incredibil de frig – intr-o zi in care la campie erau 32 de grade. ploua! acesta a fost si momentul in care am facut cateva exercitii de respiratii cu piciul meu de aproape 3 ani.

laguna 3 ne-a dus acasa in cel mai elegant mod posibil, iar la iesirea din campina am oprit sa luam un pepene. percepria cea mai pregnanta din momentul acela a fost cea de caldura insuportabila, de imbacseala acuta; inutila. era ingrozitor de cald si aerul mirosea urat in comparatie cu cel pe care inca il aveam in plamani. bine ca la intrarea in ploiesti ne obisnuisem deja cu aerul urat mirositor…

pe tot drumul de intoarcere era totusi ceva care ma nemultumea, era un sentiment neclar. l-am pus pe seama caldurii si a perioadei scurte pe care o petrecusem sus. abia azi dimineata am realizat insa care era problema. POMII sunt problema. faptul ca primarul din sinaia a permis nepermis de mult sa se taie pomii, sa se defriseze. in chimb au aparut vile, vilisoare, hoteluri si hotelase. poalele muntelui se transforma. pacat! si mare atentie. se spune ca muntele este neiertator cand e luat in deradere.

si mai e ceva enervant la toata hoteliada asta. proprietarii, niste simandicosi, au taiat brazi si fagi seculari sa-si ridice castele iar in curtea lor au plantat pomi ornamentali, cel mult tuie pitice. cateodata, cand gresesc, sper ca muntele sa se razbune si eu sa vin dupa si sa plantez brazi si fagi seculari!

S-ar putea sa iti placa si...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


× 1 = 7

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>