Un grup de înalți ofițeri militari gabonezi au apărut la televiziunea națională la primele ore ale zilei de miercuri și au declarat că au preluat puterea, la câteva minute după ce comisia electorală anunțase că președintele Ali Bongo a obținut un al treilea mandat, transmite Reuters.
- UPDATE 10:19 Șeful politicii externe a Uniunii Europene, Josep Borrell, a declarat că miniștrii apărării din UE vor discuta despre situația din Gabon. „Dacă se confirmă, este o altă lovitură de stat militară care sporește instabilitatea în întreaga regiune”, a declarat Borrell, vorbind la o reuniune a miniștrilor apărării din UE de la Toledo.
Ofițerii au susținut, într-o apariție la canalul de televiziune Gabon 24, că reprezintă toate forțele de securitate și apărare din națiunea centrafricană.
Aceștia au afirmat că rezultatele alegerilor au fost anulate, că toate frontierele au fost închise până la noi ordine și că instituțiile statului au fost dizolvate. Sunete puternice de focuri de armă au putut fi auzite în capitala Libreville, a spus un reporter Reuters după apariția puciștilor la TV.
Nu a existat niciun comentariu imediat din partea guvernului acestei națiuni ce face parte, printre altele, din OPEC.
„În numele poporului gabonez … am decis să apărăm pacea punând capăt actualului regim”, au declarat autorii loviturii de stat. În timp ce un ofițer citea declarația comună, aproximativ o duzină de alți ofițeri stăteau în tăcere în spatele său, îmbrăcați în uniforme militare.
Ce au făcut militarii:
Militarii s-au prezentat ca fiind membri ai Comitetului de tranziție și restaurare a instituțiilor. Instituțiile statului pe care le-au declarat dizolvate includ guvernul, senatul, adunarea națională, curtea constituțională și comisia electorală.
Dacă va avea succes, lovitura de stat ar fi a opta în Africa Centrală și de Vest din 2020 încoace. Loviturile de stat din Mali, Guineea, Burkina Faso, Ciad și Niger au subminat progresele democratice înregistrate în ultimii ani în acele țări. Cel mai recent, luna trecută, armata a acaparat puterea în Niger, trimițând unde de șoc în tot Sahelul și la nivel global.
Tensiunile erau foarte mari în Gabon, pe fondul temerilor de tulburări după votul prezidențial, parlamentar și legislativ de sâmbătă, în care Bongo a încercat să mențină puterea deținută de familia sa de 56 de ani, în timp ce opoziția a făcut presiuni pentru schimbare în această națiune bogată în petrol și cacao, dar afectată de sărăcie.
Lipsa observatorilor internaționali, suspendarea unor posturi străine, precum și decizia autorităților de a întrerupe serviciile de internet și de a impune o stare de asediu pe timp de noapte în toată țara după scrutin au generat îngrijorări cu privire la transparența procesului electoral.
Centrul electoral gabonez a anunțat miercuri că Bongo a câștigat alegerile cu 64,27% din voturi și că principalul său contracandidat, Albert Ondo Ossa, s-a clasat pe locul al doilea cu 30,77%.
Bongo, în vârstă de 64 de ani, care i-a succedat tatălui său, Omar, în funcția de președinte în 2009, a concurat împotriva a 18 contracandidați, dintre care șase l-au susținut pe Ondo Ossa. Echipa lui Bongo a respins acuzațiile de fraudă.
